Predispozițiile cognitive (eng. bias) sunt parte dintr-un mecanism cerebral cu rolul de a conserva energia și a preveni anxietatea. Utilizarea rațiunii ori a proceselor mentale de rezolvare a unor probleme complicate implică un consum nervos mare. Însă în condiții de stres, creierul pune pe primul plan conservarea glucozei, iar asta înseamnă limitarea consumului de energie, deci a consumului nervos.

Aceste predispoziții cognitive dau iluzia rezolvării rapide a unor probleme, dar, în fapt, distorsionează realitatea și generează concluzii false și duc uneori la fapte regretabile.

Aceste simplificări mentale indică tendința creierului de a lua decizii în condiții de incertitudine, când datele aflate la dispoziție sunt insuficiente ori sunt în exces. În esență, acestea duc la o simplificare a procesului decizional. Doar că nu întotdeauna în condiții optime în ce privește consecințele.

Iată cele mai comune predispoziții cognitive, cu scurte explicații privind modul în care funcționează:

1. Predispoziția către certitudine

Creierul uman urăște incertitudinea.  Mai mult, preferă certitudinea nefericirii, decât nefericirea incertitudinii.

Această predispoziție se manifestă în două feluri. Întâi, procesul de luare a deciziei devine rigid, atribuindu-i-se certitudine unei decizii, deși, în genere, multe decizii sunt bazate pe probabilități. Un efect al acestei abordări este rezistența la schimbare, căci cu schimbarea vine și incertitudinea.

În al doilea rând, oamenii preferă să accepte și să sprijine decizii proaste, decât să asume incertitudinea care vine cu schimbarea unei opinii.

2. Predispoziția către completitudine

Creierul urăște ambiguitatea, iar în absența unei povești complete are tendința de a completa „spațiile albe”, în așa fel ca povestea să fie completă, să aibă sens, chiar cu date greșite.

În procesul de completare a informației creierul examinează de multiple ori datele aflate la dispoziție, pentru a da un sens poveștii în întregul ei.

3. Predispoziția către control

Creierul creează iluzia controlului, pentru a reduce disonanța cognitivă.

4. Predispoziția către atribuire

Creierul are tendința de a percepe greșelile altora ca find intenționate, pe când greșelile proprii sunt percepute ca accidentale și de conjunctură.

5. Predispoziția de anulare a anomaliei

Această tendință duce la ignorarea dovezilor care nu sunt ușor accesibile / nu sunt la îndemână, în favoarea unor concluzii simple, evidente, pe baza datelor existente.

6. Predispoziția către a nu prevedea efectele unei decizii

Subtitlul explică foarte bine această predispoziție cognitivă:  creierul are tendința de a ignora consecințele negative ale deciziilor luate.

7. Predispoziția către negativitate

Creierul are tendința de a-și aminti mai degrabă lucrurile negative, decât pe cele pozitive. Mai multe aici.

8. Predispoziția către rezultat

Creierul are tendința de a evalua calitatea unei decizii pe baza rezultatului, și nu pe baza datelor avute la dispoziție în momentul luării deciziei.

9. Predispoziția către a crede că lumea este justă

Creierul are tendința să creadă că lumea este, în esență, dreaptă. În consecință, oamenii buni vor avea parte de lucruri bune, pe când oamenii răi vor avea parte de o soartă rea.

10. Predispoziția către a evita riscul

Creierul are tendința de a evita riscurile. Uneori asta înseamnă o paralizie a deciziei, așteptându-se un moment de certitudine pentru luarea unei decizii aparent perfect justificate.

În concluzie, trebuie înțeles că aceste predispoziții cognitive nu sunt defecte ale creierului, ci instrumente pentru ca lumea să poată fi înțeleasă rapid, iar deciziile să fie luate în așa fel încât să asigure supraviețuirea.

Creierul are ca principală sarcină să asigure supraviețuirea individului, nu să să asigure câștigul la bursă. Iar această sarcină, în funcție de context, poate înseamna o simplificare a realității, care poate avea efecte nedorite.

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Ești „vizitator” ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Dacă găsești util site-ul, ne poți ajuta cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro