Întrucât studiul chimiei începe în clasa a şaptea, iar eu tocmai am terminat anul şcolar, m-am gândit să scriu un scurt articol cu toate noţiunile teoretice pe care le-am asimilat în acest an. În felul acesta mă voi putea folosi de acest articol în viitor şi poate voi ajuta şi alţi elevi.


Corpuri - porţiuni limitate de materie
Substanţe - forme omogene de materie cu o compoziţie constantă
Materiale - forme eterogene de materie cu compoziţie constantă

Ustensile de laborator:
 - balanţă
 - stativ cu eprubete
 - eprubetă
 - termometru
 - refrigerent
 - pahar Berzelius
 - pahar Erlenmeyer
 - balon cu fund rotund
 - balon Wurtz
 - pâlnie de separare
 - pâlnie de filtrare
 - baghetă
 - capsulă
 - mojar
 - pistil
 - cilindru gradat
 - lingura de ars
 - clemă
 - cleşte
 - spatulă
 - trepied
 - bec de gaz
 
Proprietăţi - însușirile caracteristice ale unei substanţe
Proprietăţi fizice - proprietăţi care nu pot modifica compoziţia substanţei (e.g gust, miros, culoare, formă, stare de agregare, densitate, temperatură de fierbere, temperatură de topire)
Proprietăţi chimice - proprietăţi care modifică compoziţia substanţei (e.g proprietatea de a arde, proprietatea de a fermenta, proprietatea de a rugini etc.)

Fenomene - transformările pe care le suferă substanţele
Fenomene fizice - transformări care nu pot schimba compoziţia substanţei (e.g schimbarea stării de agregare a apei etc.)
Fenomene chimice - transformări care schimbă compoziţia substanţei (e.g ruginirea fierului)

Substanţe pure - substanţe perfect curate cu o compoziţie ce nu poate fi schimbată prin operaţii fizice (e.g hidrogenul, oxigenul, apa distilată etc.)
Amestecuri de substanţe - două sau mai multe substanţe, între care nu au loc fenomene chimice, puse împreună (e.g apa de râu, aerul, sifon etc.)
Amestecuri:  
            - omogene
            - eterogene

Soluţii - amestecurile omogene din două sau mai multe substanţe, între care nu au loc fenomene chimice
Dizolvare - fenomenul prin care o substanţă se răspândeşte printre particulele altei substanţe, formând o soluţie
Dizolvat - substanţa dizolvată
Dizolvant - substanţa în care are loc dizolvarea
Densitatea = masa/volumul -> ρ = m / V
Solubilitate - proprietatea unei substanţe de a se dizolva în altă substanţă
Concentraţie - cantitatea de soluţie dizolvată într-o anumită cantitate de soluţie
Concentraţia procentuală = Masa dizolvatului * 100 / Masa soluţiei -> c = md * 100 / ms
Soluţii:  
    - diluate
    - concentrate

Atom - cea mai mică particulă dintr-o substanţă care nu mai poate fi fragmentată prin procedee chimice obişnuite
Element chimic - totalitatea atomilor de acelaşi fel
Simbol chimic - notaţia prescurtată a denumirii elementului chimic (e.g sulf - S, oxigen - O, uraniu - U, aluminiu - Al, aur - Au, neon - Ne)
Structura atomului:  
           - nucleu:
                - protoni
                - neutroni
           - electroni
Număr atomic - numărul protonilor din nucleu (se notează cu simbolul Z)
Număr de masă - suma numărului de protoni şi neutroni din nucleu (se notează cu simbolul A)
Izotop - atomi cu acelaşi număr de protoni, dar cu număr diferit de neutroni (e.g Hidrogenul (1 proton) are ca izotopi Deuteriul (1 proton şi 1 neutron) si Tritiul(1 proton şi 2 neutroni))

Înveliş electronic - spaţiul din jurul nucleului, în care se află electronii
Învelişul electronic are mai multe niveluri de energie (straturi electronice)

Sistemul periodic:
           - Grupe -> coloanele verticale care cuprind elemente cu proprietăţi fizice şi chimice asemănătoare şi acelaşi număr de electroni pe ultimul strat electronic
           - Perioade -> liniile orizontale din sistemul periodic

Valenţa - capacitatea de combinare a atomilor unui element cu atomii altor elemente

Ioni - particule încărcate cu sarcini electrice care provin din atomi prin cedare sau acceptare de electroni (e.g Na+, Cl-)
Compuşi ionici - substanţe formate din ioni (e.g sarea de masă -> Na+Cl-)

Molecula - cea mai mică particulă dintr-o substanţă care poate exista în stare liberă şi care prezintă toate proprietăţile substanţei respective
Molecule:
     - substanţe simple (formate din atomi identici):
                                 - monoatomice (un atom)
                                  - diatomice (doi atomi)
                                   - poliatomice (mai mulţi atomi)
     - substanţe compuse (formate din atomi diferiţi):
                              - diatomice
                              - poliatomice

Covalenţa - valenţa exprimată prin numărul de electroni pe care un atom îi pune în comun cu electronii altui atom (e.g Molecula de hidrogen este formată din doi atomi care punându-şi în comun cei doi electroni realizează o covalenţă. Fiecare dintre atomi are o structură electronică stabilă de dublet.)

Formula chimică - notarea prescurtată a moleculei unei substanţe cu ajutorul simbolurilor chimice

Reacţii chimice - transformările chimice pe care le suferă substanţele
Reactanţi - substanţele care reacţionează împreună         
                                                                         -> carbon + oxigen = dioxid de carbon
Produşi de reacţie - substanţele rezultate din reacţia chimică                             
Clasificarea substanţelor:
              - Oxizi (compuşi din două elemente, oxigen şi un alt element):
                - e.g CaO (oxid de calciu), Al2O3 (oxid de aluminiu), SO2 (dioxid de sulf) etc.
              - Baze (substanţe compuse formate dintr-un metal şi una sau mai multe grupări OH)
                - e.g NaOH (hidroxid de sodiu), Ca(OH)2 (hidroxid de calciu), Cu(OH)2 (hidroxid de cupru) etc.
              - Acizi (substanţe compuse cu molecule formate din unul sau mai mulţi atomi de hidrogen şi un radical acid)
                - e.g HCl (acid clorhidric), H2SO4 (acid sulfuric), HNO3 (acid azotic)
              - Săruri (substanţe compuse formate din metale şi radicali acizi)
                - e.g NaCl (clorură de sodiu), Na2SO4 (sulfat de sodiu), CaCO3 (carbonat de calciu)

Legea conservării masei - într-o reacţie chimică, suma maselor reactanţilor este egală cu suma maselor produşilor de reacţie; atomii de un anumit tip intraţi într-o reacţie chimică se regăsesc în acelaşi număr în produşii de reacţie

Reacţii de combinare - reacţiile chimice în care doi sau mai mulţi reactanţi se unesc formând un singur produs de reacţie (e.g NH3 + HCl = NH4Cl)
Reacţii de descompunere - reacţiile chimice prin care un reactant se transformă în doi sau mai mulţi produşi de reacţie (e.g CuCO3 = CuO + CO2 prin încălzire)
Reacţii de înlocuire - reacţiile chimice în care o substanţă simplă ia locul unui element dintr-o substanţă compusă (e.g Fe + CuSO4 = FeSO4 + Cu)
Reacţii de schimb sau dublă înlocuire - reacţii chimice în care două substanţe compuse schimbă între ele unele elemente (e.g H2SO4 + BaCl2 = BaSO4 + 2HCl; HCl + NaOH = NaCl + H2O -> reacţie de neutralizare - acid + bază = sare + apă)

Reacţii exoterme - reacţiile chimice care se produc cu degajare de căldură (e.g HCl + NaOH = NaCl + H2O -> se observă o creştere a temperaturii)
Reacţii endoterme - reacţiile chimice care se produc cu absorbţie de căldură din mediul înconjurător (e.g 2HgO = 2Hg + O2 prin încălzire)

Reacţii rapide -> explozii, arderea panglicii de magneziu, înroşirea fenolftaleinei în mediul bazic
Reacţii lente -> coroziunea metalelor, râncezirea grăsimilor, fermentaţia alcoolică

Puteți comenta folosind contul de pe site, de FB, Twitter sau Google ori ca vizitator (fără înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (aprobate de admin).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”