Curiozităţi astronomieŞtiţi de ce stelele nou-născute sunt dificil de fotografiat? Sunt stelele vizibile prinse în sisteme duble ori multiple? Ori sunt mai degrabă solitare? Ştiaţi că în atmosfera piticelor brune s-au observat ploi cu fier? Citiţi o nouă serie de 10 curiozităţi din astronomie.

 

 

 

Zece curiozităţi din astronomie (3)

 

1. La 126 de ani-lumină de noi se află steaua cu pragmaticul nume de HD 98618, aflată în constelaţia Ursa Mare. Este o stea geamănă cu Soarele, având aceeaşi vârstă, mărime, temperatură şi compoziţie chimică; doar masele diferă.

2. În decembrie 2004, o stea neutronică a iradiat atât de puternic, încât a orbit temporar toţi sateliţii cu raze X din spaţiu. Explozia gigantică a fost determinată de fluctuaţiile câmpului magnetic al stelei. Aceste corpuri se numesc magnetari, producând un câmp magnetic de trilioane de ori mai puternic decât cel al Pământului. Într-o zecime de secundă a fost degajată mai multă energie decât produce Soarele în 150.000 de ani.

3. În august 2005, satelitul Swift al NASA a observat găuri negre ce abia luau naştere. Acestea sunt create în inima stelelor supermasive ce explodează; de fapt, în primele minute au loc mai multe explozii consecutive. Se eliberează o uriaşă cantitate de raze gama, urmată de câteva emisii de raze X, emise de materia ce cade în gaura neagră, imediat după ce aceasta se formează.

4. Timp de mulţi ani astronomii au crezut că stelele vizibile sunt de obicei prinse în sisteme duble sau multiple. Însă, de fapt, majoritatea stelelor ar putea fi solitare. Un nou studiu efectuat asupra stelelor cu mase mici, ca piticele roşii, arată că aceste tipuri de stele foarte rar se nasc în sisteme multiple, pe de altă parte acestea fiind mult mai abundente. De vreme ce planetele se formează mult mai uşor în sistemele cu o singură stea, ar putea fi mult mai multe sisteme planetare decât se credea anterior.

 

 

5. Stelele nou-născute sunt dificil de fotografiat, deoarece sunt înconjurate de nebuloase. Un obiect numit IRAS 20126+4104, aflat la peste 5.000 a.l. de Pământ, în constelaţia Cygnus, conţine cel mai tânăr sistem binar descoperit, având doar 100.000 de ani. Cele două stele sunt de 10 ori mai grele decât Soarele, fiind înconjurate de un disc de material ce se întinde pe o distanţă comparabilă cu de 20 de ori orbita lui Pluto, cu o masă de cel puțin o zecime din masa solară, fiind îndeajuns pentru a forma 100 de lumi de mărimi jupiteriene!

6. Planeta numită OGLE-TR-56b este unică în mai multe privinţe. În primul rând, este prima planetă ce orbitează o stea normală localizată în afara Braţului Orion al Căii Lactee, aflându-se în Braţul Sagetătorului, adiacent cu al nostru, dar mai aproape de centrul galaxiei. Orbita sa este mai apropiată de steaua mamă decât a oricărei alte planete cunoscute, doar 4 raze stelare, de 50 de ori mai aproape decât este Pământul de Soare. Gigantul gazos parcurge un tur complet în jurul stelei la fiecare 29 de ore (comparat cu 88 zile cât reprezintă perioada orbitală a lui Mercur), având o temperatură de 2.000 de grade Kelvin, tocmai bună de a forma vapori. De fier!

7. În atmosfera piticelor brune s-au observat ploi cu fier. Oricum, aceste “furtuni” nu durează decât o scurtă parte din viaţa acestor stele ratate.

8. Un sistem de pitice roşii, aflate la 350 a.l. în constelaţia Taurului, adăposteşte cel mai vechi disc observat, ce are 25 de milioane de ani. În general, în câteva milioane de ani de la naşterea stelei se formează planete. Acesta însă ar putea rămâne în acest stadiu.

9. Planeta extrasolară HD 188753 Ab, un gigant gazos, se află într-un sistem triplu. Ea orbitează steaua la fiecare 3,3 zile, pe când ceilalţi doi companioni stelari au o perioadă de revoluţie în jurul stelei principale de 25,7 ani şi, de asemenea, se învârt una în jurul celeilalte la fiecare 156 de zile.

10. Primul sistem dublu de pulsari descoperit. Cele două stele neutronice orbitează în jurul centrului comun de greutate o dată la fiecare 2,4 ore. Una dintre ele se roteşte în jurul axei de 3.000 de ori pe minut, iar cealaltă de 22 de ori pe minut. În circa 85 de milioane de ani se vor uni, formând o gaură neagră.

Zece curiozităţi din astronomie (5)

 

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.


Dacă găsești site-ul util, ne poți ajuta cu o DONAȚIE