Un nou studiu a confirmat că fumătorii obişnuiţi prezintă un risc crescut pentru a-şi pierde dinţii. Fumătorii de sex masculin au o predispoziţie de 3,6 ori mai mare de a-şi pierde dinţii decât nefumătorii, în timp ce femeile au de 2,5 ori mai multe şanse.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blog Sergiu Vijiala (blog medical)
Detectorul de metale este un instrument electronic portabil ce detectează prezenţa metalelor din vecinătatea acestuia. Detectoarele de metale sunt folositoare pentru a găsi obiecte metalice ascunse în alte obiecte sau aflate sub pământ.
- Detalii
- de: Agerpres
- Blogurile Scientia
Proveniţi dintr-o familie cu mulţi fraţi sau aveţi mai mulţi copii? Ei bine, rezultatele unor studii recente arată cum că primii născuţi sunt mai inteligenţi în medie decât fraţii mai mici; diferenţa este însă extrem de mică şi poate fi explicată de atenţia crescută acordată de părinţi primilor născuţi. Există însă şi alte diferenţe între primii născuţi şi fraţii sau surorile acestora şi nu toate sunt în avantajul fraţilor mai mari. Să vedem câteva dintre rezultatele acestor studii.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Paraponera clavata
Dr. Justin Schmidt este de profesie entomolog, adică se ocupă cu studiul ştiinţific al insectelor. Până aici, nimic neobişnuit, însă ceea ce îl scoate în evidenţă pe Schimdt este creaţia sa numită ''indexul durerii provocate de înţepături'', pe baza căruia a alcătuit un top al celor mai dureroase muşcături şi înţepături de insecte, în special himenoptere (viespi, albine şi furnici).
- Detalii
- de: Agerpres
- Blogul Scientia
Fortificaţia de la Corneşti-Iarcuri este o binecunoscuta aşezare datând din epoca bronzului (1400 i.Hr.) aflată la mai puţin de 20 km nord de Timişoara. Construită integral din pământ, ea nu prezintă urmele unei aşezări suficient de mari pentru a motiva dimensiunea acesteia de peste 6 km în diametru.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
The stinker - mascota premiilor Ig Nobel
Ar fi putut un sultan marocan să aibă 888 de copii în 30 de ani? Tuturor mamiferelor le trebuie acelaşi timp să urineze? Poate un pui să meargă ca un dinozaur? - toate aceste probleme au fost abordate de cercetători care au fost recompensaţi joi la Harvard cu premiile Ig Nobel 2015.
- Detalii
- de: Agerpres
- Blogul Scientia
Pe măsură ce numărul celor care ascensionează la altitudini din ce în ce mai mari este într-o continuă creştere, fie pentru schi, alpinism sau alte sporturi, și vârsta acestor persoane este din ce în ce mai înaintată, iar afecțiunile și medicamentele care le însoțesc sunt din ce în ce mai complexe. Din cauza incidenței hipertensiunii arteriale în populația generală nu sunt foarte rare cazurile când o persoană hipertensivă ascensionează la altitudini mari.
- Detalii
- de: Sergiu Vîjială
- Blog Sergiu Vijiala (blog medical)
De când a fost descoperită expansiunea accelerată a Universului, oamenii de ştiinţă sunt în căutarea originii acestui fenomen. Deocamdată a fost introdus termenul de “energie întunecată”, însă nu ştim care este sursa acestei energii.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
În acest al şaselea episod al seriei "Pe urmele primilor astronomi" începem călătoria pe meleagurile româneşti cu un exemplu minunat de aliniament mai vechi chiar decât celebrul Stonehenge. Este vorba despre Sanctuarul de la Parţa, construit acum 6.200 de ani şi reconstruit integral în incinta Muzeul Banatului din Timişoara.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Producătorul de whisky Ballantines vine în întâmpinarea astronauţilor de pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), dar şi a pionierilor care vor porni în lungi misiuni spre Marte sau spre alte lumi din sistemul nostru solar cu "Space Glass", un pahar pentru whisky conceput special pentru a face posibilă savurarea acestei băuturi alcoolice în condiţiile de microgravitaţie ale spaţiului extraterestru.
- Detalii
- de: Agerpres
- Blogul Scientia
Dintre toate particulele prezente în modelul standard al particulelor elementare, cele mai misterioase la ora actuală sunt neutrinii. Aceştia au o masă, dar nu ştim cât este aceasta. Ştim însă că neutrinii oscilează, adică se schimbă dintr-un fel de neutrini într-altul. Este tocmai această oscilaţie a neutrinilor cea studiată în cadrul proiectului NOvA, care a obţinut rezultate preliminare extrem de promiţătoare. Neutrinii ne-ar putea ajuta să înţelegem mai bine Universul, de pildă ajutându-ne să răspundem la întrebarea referitoare la cum a fost posibil ca materia să supravieţuiască antimateriei.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
În imagine: Calea Lactee (infraroşu - Spitzer Space Telescope)
credit: wikipedia commons
În acest al cincilea episod al seriei "Pe urmele primilor astronomi" continuăm cu o filmare din munţii Bighorn din SUA, la 2.800 m altitudine, unde suntem martorii unei alinieri spectaculoase la solstiţiul de vară. Descoperim că structura era un observator complex ce se alinia şi cu anumite stele ce marcau momente importante din an, anticipând venirea solstiţiului sau sfârşitul verii. Pe baza acestor alinieri şi ţinând cont de precesia echinocţiilor, cercetătorii au putut data complexul.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În urmă cu doar câţiva ani, pe când Meyer şi colegii săi continuau să inventeze modalităţi de a recupera fragmente foarte scurte de ADN, aceştia au putut avea acces la câteva oase vechi de 400 de mii de ani din colecţia de relicve umane de la Sima de los Huesos, Atapuerca, Spania. Aplicând noua lor tehnică au reuşit să recupereze şi fragmentele scurte de ADN, în fapt 95% dintre acestea fiind mai mici de 50 de perechi de baze azotate. Apoi, încurajaţi de succesul metodei bazate pe o singură catenă, cei din echipa lui Meyer au reuşit secvenţierea ADN-ului mitocondrial obţinut dintr-un femur de hominid vechi de 400 de mii de ani, din același sit arheologic.
- Detalii
- de: Bob Grant
- Blogurile Scientia
Galaxiile NGC 2207 si IC 2163, aflate în proces de fuzionare
În acest episod, al patrulea al seriei "Pe urmele primilor astronomi", suntem martorii unor alinieri filmate la echinocţiul de toamnă şi solstiţiul de vară din Insula Peștelui şi sud-vestul SUA. Totodată aflăm cum puteau determina strămoşii noştri, bazându-se doar pe Soare, momentele solstiţiilor, echinocţiilor şi nordul geografic. De regulă, alinierilor lor nu trebuiau să fie precise, fiind folosite cu precădere în ritualuri religioase. Pentru alinieri precise discutăm despre o metodă folosită de egipteni acum 4500 de ani.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Când începem să îmbătrânim? La această întrebare a încercat să răspundă o echipă de cercetători care a studiat un grup de 1000 de persoane născute la începutul anilor ’70. Cercetătorii au văzut cum vârstei "din buletin" îi puteau corespunde vârste biologice extrem de diferite. Ce anume influenţează această vârstă biologică şi cum putem face să ne menţinem tineri o perioadă cât mai îndelungată cu putinţă?
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blogurile Scientia
