Rețeaua de magnetometre GNOME
GNOME este un proiect de cercetare științifică bazat pe o rețea de detectoare de materie întunecată, magnetometre foarte sensibile, răspândite în întreagă lume. Au fost recent publicate primele rezultate după 100 de zile de măsurători; materia întunecată nu a fost descoperită, însă au fost puse noi limite asupra posibilelor caracteristici ale acesteia.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Bosonul Higgs descoperit relativ recent la acceleratorul LHC de la CERN are o masă relativ mică. Dar de ce? O teorie recentă avansează ideea conform căreia universul nostru ar fi doar unul din multe alte universuri. În acest model, pe lângă bosonul Higgs, ar exista inclusiv particule care explică materia întunecată.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
La finalul anului 2020 părea dificil de imaginat un an mai rău pentru dezinformarea de pe rețelele sociale, luând în calcul intensitatea alegerilor prezidențiale și trauma provocată de COVID-19. Dar 2021 s-a ridicat la nivelul așteptărilor 😀, începând cu insurecția de pe 6 ianuarie din SUA și continuând cu multe informații false și denaturări despre vaccinurile împotriva COVID-19.
- Detalii
- Scris de: Anjana Susarla, Dam Hee Kim și Ethan Zuckerman
Am primit o întrebare de la un copil de 12 ani care suna cam așa: „Cum poate o saltea cu aer să țină adulți, când aerul din jur este atât de ușor de înlăturat cu mâna?”. Întrebarea este pertinentă, așa că nu o putem lăsa fără răspuns!
Aerul din jurul nostru este format din materie, chiar dacă nu se vede. Oricine realizează că aerul este constituit din „ceva” atunci când bate vântul (care, la viteze mari, te poate chiar dezechilibra) ori când mișcă rapid mâinile prin aer.
Constituenții de bază ai materiei sunt atomii, care sunt particule formate, în esență, din nucleu (situat la centrul atomului) și electroni (care se află la exteriorul atomului).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Asta o știe oricine: la munte ninge mai mult și mai devreme decât la șes. E normal, pentru că la munte e mai frig. Dar de ce? Răspunsul este mai complicat decât ar crede mulți...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Paradoxul lui Newcomb este un experiment mental, creat de fizicianul american William Newcomb, care presupune un joc între doi jucători, dintre care unul prezice viitorul. Paradoxul lui Newcomb a fost întâi publicat de către filozoful Robert Nozick în 1969, iar în 1973 a apărut în revista Scientific American, în rubrica de jocuri logice a lui Martin Gardner.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Un grup de cercetători de la National Superconducting Cyclotron Laboratory (NSCL) a reușit un nou record în producerea celui mai ușor izotop de magneziu, magneziu-18. Acest izotop este extrem de instabil și nu poate fi găsit în natură. Rezultatul cercetării reprezintă un progres în fizica nucleară și ajută la o mai bună înțelegere a modului în care interacționează protonii și neutronii.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
De ce un asemenea articol pe scientia? Pentru că explicațiile vin de la fiziciana mea preferată, Sabine Hossenfelder. De ce „preferată”? În primul rând pentru rigoare. Ceilalți fizicieni faimoși pentru popularizarea științei mai au scăpări, preluând și transmițând idei pe care nu le înțeleg. Nu Sabine Hossenfelder, care se asigură că ce spune este solid și inteligibil. În plus, desigur, în videoclip aceasta folosește termeni din fizică pentru exemple și, din câte îmi dau seama, pune în evidență diferențele dintre cele două „engleze” într-o manieră mai clară decât o fac profesorii de engleză :)
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În 2022 se vor împlini 14 ani de când am scris primul articol pe Scientia. În această perioadă am publicat circa 8.500 de articole, dintre care 500 în 2021, an în care am avut o audiență de circa 2,1 milioane de utilizatori unici.
Iată cele mai bune articole publicate în anul 2021 pe scientia.ro. Plus o serie de articole mai vechi ce credem că merită citite.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Acum circa două luni am primit o întrebare interesantă: „Dacă am avea tehnologia de a ne deplasa cu să zicem 20% din viteza luminii, știind că viteza este legată și de timp, practic cel care ar călători cu această viteză timp de o săptămână, când se întoarce pe Terra, aici ar trece mult mai mult de o săptămână. Însă pentru mine cea mai dură întrebare este: dacă oricine ar putea să facă asta, ar fi haos? Pentru că pentru persoana X ar trece timpul într-un fel, pentru Y altfel și tot așa”.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
De la stânga la dreapta: A. africanus, A. aferensis, H. erectus, H. neanderthalensis și H. sapiens
• Multe specii de hominizi contemporane cu noi la un moment dat...
Homo bodoensis este denumirea unei noi specii de hominizi, recent numită astfel de antropologi. Homo bodoensis și-a luat numele de la locul descoperirii, Bodo D'ar, Etiopia, și a trăit acum circa 500 de mii de ani, posibil contemporană cu Homo sapiens. Ar fi a 7 specie de hominizi care a trăit la un moment împreună cu omul modern pe Terra. (link)
• Vom discuta, probabil, cu animalele...
O echipă de cercetători încearcă să ajungă să poată discuta cu balenele în cadrul unui proiect numit CETI (Cetacean Translation Initiative). Întâi, cu ajutorul inteligenței artificiale, trebuie să decodifice sunetele pe care le fac acestea, adică să înțeleagă care este mesajul transmis prin fiecare sunet în parte, în funcție de particularitățile lui. Abia apoi vor putea încerca să simuleze modul de comunicare al balenelor și să încerce să schimbe mesaje cu acestea.
Au balenele un limbaj? Posibil, dar cu certitudine nu ceva asemănător celui uman. (link)
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Un leu tânăr, de 9 luni, este omorât și disecat într-o grădină zoologică din Danemarca, pentru a arăta copiilor „frumusețea” din interiorul leului...
În videoclipul de mai jos, filmat în anul 2018 în grădina zoologică Odense din Danemarca, puteți vedea ceea ce se întâmplă de mai bine de 20 de ani în acel loc: disecția unui animal în public, în acest caz un leu, pentru „educația” privitorilor. În urmă rămâne o sumă de resturi, care sunt aruncate într-un singur tomberon.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Istoria lumii este plină de cazuri de impostură a intelectualilor, adică de intelectuali care una scriu și alta fac. Mai este o categorie a marilor gânditori, precum Martin Heidegger, cu opțiuni politice deconcertante (acesta a sprijin nazismul încă de la început și până la final, fiind un membru al partidului nazist). Și acesta este un caz din zecile de astfel de cazuri de gânditori faimoși care au rămas cu litere de aur în istoria disciplinei lor, dar care, politic, au arătat înclinații de neînțeles.
Dar probabil că nu mulți cunosc bizarul caz al orientării pro-ruse a marelui Albert Einstein, care a intrat în cultura populară, din câte-mi dau seama, ca cel mai important fizician, un mare iubitor de pace și, printre altele, un mare filozof.
Una peste alta, cel mai probabil puțini știu că unele dintre opțiunile politice ale lui Einstein au fost cel puțin bizare, luând în calcul calibrul intelectual al acestuia. Ceea ce arată mai bine decât în orice altă situație că oricine este înclinat erorii și că, în această lume, toți trebuie să tindem către o independență intelectuală, adică să fim în stare să ne formulăm propriile opinii pe subiecte care contează.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Se dezbate de zeci de ani dacă există sau nu un nucleu care să conțină doar neutroni. Recent, în cadrul unor experimente efectuate în Germania la Garching, s-au observat semnale ale posibilei existențe ale unui sistem legat, format din patru neutroni – așa-numitul tetraneutron.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
În cadrul proiectului de cercetare FASERν au fost detectați pentru prima dată neutrini produși la Marele Acceleratori de Hadroni, LHC, de la CERN, Elveția. În viitor vor fi măsurați mii de neutrini, care fac parte din toate cele trei familii ale acestei particule. FASERν va fi primul experiment care va observa toate tipurile de neutrini și antineutrini.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu