Neuron
Neuron - concepţie artist
credit: microworld-navigator.deviantart.com

 

După cum reiese şi din articolul precedent, celulele animale sunt de o mare varietate şi conţin organite celulare specifice, în funcţie de rolul pe care îl îndeplinesc. În continuare vom face o scurtă prezentare a câtorva celule mai importante cu diverse funcţii.

 

Caracteristicile celulei animale (2)

Neuronul

Neuronul este celula de bază a sistemului nervos. Neuronii generează şi transmit impulsul nervos realizând activităţi complexe cum sunt gândirea, învăţarea sau memoria. Impulsul nervos, care este un curent electric, format din cauza diferenţei de sarcină dintre ionii de sarcini diferite aflaţi de o parte şi de alta a membranei neuronale, reprezintă formă de transmitere a informaţiilor între neuronii.

Celulă de formă stelată, neuronul este alcătuit ca şi majoritatea celulelor din membrană (denumită şi neurilemă), citoplasmă (neuroplasmă) şi nucleu. Neuronul cuprinde şi organite specifice funcţiei pe care o îndeplineşte: corpusculii Nissl şi neurofibrilele. Corpusculii Nissl (denumiţi şi corpi tigroizi) sunt ribozomi care pe lângă rolul în sinteza proteinelor au şi rolul de a ajuta la transmiterea impulsului nervos.

Neuronii formează reţele de neuroni, prin care se transmite impulsul nervos. Neuronii au două feluri de prelungiri: axoni şi dendrite. Un neuron poate avea mai multe dendrite, dar un singur axon. După numărul de dendrite şi axoni pe care le are un neuron, acesta poate fi unipolar cu o singură prelungire (un axon), bipolar cu două prelungiri (un axon şi o dendrită) şi multipolar (un axon şi mai multe dendrite).

Sistemul nervos, compus din neuroni, ajută la integrarea organismului în mediul de viaţă, îl ajută să-şi găsească hrană, să se împerecheze şi să se ferească de pericole. Organismul obţine informaţii despre mediul de viaţă prin intermediul organelor de simţ (urechea, ochiul, nasul, pielea etc). Fiecare organ de simţ este compus din receptori şi structuri ajutătoare. Receptorii sunt celule specializate (neuroni), care preiau informaţiile din mediu şi le transmit prin intermediul neuronilor intercalari (sau de asociaţie) neuronilor motorii. Receptorii se mai numesc şi neuroni senzitivi. Neuronii motorii, după ce au primit informaţiile de la neuronii senzitivi, trimit comenzi către efectori (muşchi şi glande). Efectorii au rolul de a răspund stimulilor (informaţiilor) primite din mediu prin anumite acţiuni, potrivite situaţiei respective (contracţii musculare ori eliminarea de hormoni).

Legăturile formate între neuroni se numesc sinapse şi se formează între dendritele unui neuron, aflate într-o extremitate a neuronului, şi axon, aflat în cealaltă extremitate.

 

Neuron
Neuron
credit: wikipedia.org

Neuronul are trei zone:

:: regiunea senzitivă (corespunzătoare dendritelor), prin care primeşte informaţia;
:: regiunea conductoare, care face legătura între cea senzitivă şi cea motorie;
:: regiunea motoare, care transmite comenzi efectorilor (corespunzătoare axonului).

Neuronul generează potenţialul de acţiune; informaţia este transmisă sinapsei (zonei senzitive) a următorului neuron prin neurotransmiţători (adrenalina,noradrenalina etc).

 

Videoclip - potenţialul de acţiune

Celulele gliale

Sunt - la fel ca şi neuronul - celule ale sistemului nervos, dar, spre deosebire de acesta, nu transmit impulsul nervos, ci hrănesc neuronii, sintetizează unele substanţe şi degradează neuronii distruşi. Oligodendrocitele, astrocitele, microgliile şi celulele Schwann  sunt celule gliale, denumite şi nevroglii. Celulele Schwann secretă mielina, o substanţă care ajută la transmiterea impulsului nervos.


Fibra musculară

Fibra musculară este celula specifică muşchilor şi realizează contracţia muşchilor. Muşchii sunt de trei tipuri: striaţi, netezi şi striaţi de tip cardiac. Fiecare tip de muşchi are o fibră musculară specifică.

Muşchii striaţi (scheletici) sunt muşchii ataşaţi pe schelet care ajută la mişcarea acestuia (bicepşii, tricepşii, muşchii capului, gâtului etc). Fibrele lor realizează contracţii voluntare, rapide şi precise.

 

Transmiterea impulsului nervos


Muşchii netezi (denumiţi şi viscerali) sunt muşchii tuturor organelor interne cu excepţia inimii. Fibrele lor realizează contracţii involuntare, slabe şi lente.

Muşchii striaţi de tip cardiac sunt specifici doar inimii. Fibrele lor realizează contracţii involuntare, moderate.

Fibrele musculare conţin miofibrile de actină şi miofibrile de miozină, care prin mişcarea lor produc contracţia musculară.

 

Sinapsa


Spermatozoidul

Este celula sexuală masculină, care prin unirea cu ovulul - celula sexuală feminină - formează celula ou sau zigotul, celula din care se va forma noul organism. Celulele sexuale mai poartă şi numele de gameţi. Spermatozoidul are o formă alungită, cu un flagel, care îl ajută la mişcare.

 

În momentul unirii cu ovulul, doar nucleul său va pătrunde în ovul, combinându-se cu nucleul acestuia. Toate organitele celulare ale noii celule, la fel ca şi membrana şi citoplasma, vor fi cele ale ovulului.

Ţesuturile animale (4)

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.