La nivel individual, sigur, viața pare scurtă și ne-am dori să atingem nemurirea. Dar viața și moartea nu sunt despre tine sau despre mine...

Sigur, sunt multe motive care pot fi invocate atunci când vorbim de motivul pentru care murim. Unul dintre cele mai solide mi s-a părut cel invocat de unul dintre gânditorii și oamenii de știință cu cea mai mare influență asupra modului în care înțelegem lumea, Charles Darwin, care, la finalul cărții sale „Originea speciilor” spune, în original: „Thus, from the war of nature, from famine and death, the most exalted object which we are capable of conceiving, namely, the production of the higher animals, directly follows” (într-o traducere lejeră: „Din războiul din natură, din foamete și din moarte sunt produse animale superioare”).

Cu alte cuvinte, murim pentru ca o versiune mai bună să apară. Murim pentru a face loc unor exemplare / specii superioare, mai bine adaptate la mediu, mai capabile să înțeleagă lumea și să se descurce în aceasta.

Atunci când analizăm omul, vedem că modul în care suntem alcătuiți, modul în care funcționează organele de simț, modul în care percepem lumea - nu par a fi astfel decât pentru alt scop decât acela a asigura supraviețuirea. Moartea este calea naturii, cel puțin în anumite cazuri, de a se asigura că viața supraviețuiește schimbărilor de mediu.

Prin reproducere sexuată, de la o specie relativ primitivă (cum este strămoșul comun al omului și al cimpanzeului, care a trăit acum circa 6-8 milioane de ani), prin zeci ori poate sute de mii de mutații genetice, s-a ajuns la specia noastră, Homo sapiens.

 


Arborele familiei de hominizi
Credit: K. Cantner, AGI


|
Va evolua omul într-o altă specie?
Posibil. În fapt, în mod cert evoluția se află în desfășurare chiar acum. Mai jos puteți găsi câteva exemple de adaptare recentă a omului la mediu.

Dar trebuie ținut cont de faptul că omul pune ușor ușor stăpânire pe destinul său ca specie. Se străduiește să prelungească viața individului prin inginerie genetică și identificarea celor mai adecvate metode de creștere a calității și duratei vieții (alimentație, exercițiu fizic etc.). Medicina modernă, aflată, la scară istorică, la începuturile sale, va face ca și cei cu boli grave să poată trăi o viață cvasi-normală. Sigur, sunt și provocări pe care le cunoaștem cu toții: viața urbană vine, în genere, cu sedentarismul, care este asociat în multe cazuri obezității, diabetului șamd.

Dar deși asistența medicală modernă elimină numeroase cauze ale mortalității în anumite zone geografice, în țările fără acces la servicii medicale de calitate populațiile continuă să evolueze. Supraviețuitorii unor boli infecțioase sunt „lideri” ai selecției naturale, transmițând rezistența genetică la urmași. ADN-ul nostru conține dovezi privind selecția recentă pentru rezistența la boli ucigătoare precum febra lassa și malaria. Procesul de selecție naturală, ca răspuns la malarie, este în curs de desfășurare în regiunile în care boala rămâne prezentă.

Mutațiile care permit oamenilor să trăiască la altitudini mari au devenit mai frecvente în populațiile din Tibet, Etiopia și în Munții Anzi. Răspândirea mutațiilor genetice în Tibet reprezintă posibil cel mai rapid proces evolutiv la om, având loc în ultimii 3.000 de ani. Această creștere rapidă a frecvenței unei gene care crește conținutul de oxigen din sânge oferă localnicilor un avantaj sub aspectul supraviețuirii la altitudini mari, ceea ce duce la creșterea numărului de copii care supraviețuiesc în acest condiții de mediu.

Modul de alimentație reprezintă o altă sursă de adaptare. ADN-ului inuiților din Groenlanda arată o adaptare recentă care le permite să prospere în condițiile în care dieta lor este bogată în grăsimi de mamifere arctice.

Mutațiile ce permit adulților să producă lactază - enzima care descompune zaharurile din lapte - este motivul pentru care unele grupuri de oameni pot digera laptele după înțărcare (peste 80% dintre europenii din nord-vestul Europei, mai puțin locuitorii din anumite părți din Asia de Est, unde laptele este mult mai puțin consumat). Capacitatea de digera laptele a evoluat de mai multe ori la om.

Ne vom adapta și la dietele nesănătoase din Vest (dar nu numai)? Posibil. Studii recente arată că obezitatea nu este însoțită neapărat de simptomele clasice: tensiune arterială sau depunere de grăsimi pe vasele de sânge.


| Vom evolua într-o specie mai inteligentă? Atunci când ne gândim la evoluția speciei umane, probabil că mulți ne gândim la o creștere a capabilităților mentale. Dar acest traseu nu este garantat de evoluție. Deși trăim într-o lume din ce în ce mai complicată, în care tehnologie din ce în ce mai avansată ne reglează / influențează viețile, puțini sunt cei care sunt implicați la modul concret în dezvoltarea acesteia. Majoritatea covârșitoare a populației lumii formează masa de utilizatori a tehnologiei, care nu înțelege aproape nimic despre știința care stă la baza proiectării și fabricării tehnologiei. Ce vreau să spun este că este dificil de identificat acele forțe care să stimuleze evoluția în sensul producerii unor oameni mai inteligenți, mai potriviți pentru o gândirea abstractă, pentru o matematică complicată ori pentru înțelegerea unor teorii complicate.

Pe de altă parte, în lumea noastră modernă, cu puține excepții (raportat la populația totală a globului), individul folosește din ce în ce mai puțin inteligența și memoria pentru a se descurca în mediul său: orientarea spațială se face cu ajutorul aplicațiilor specifice, fără niciun efort mental, calculul timpului se face de către diverse echipamente instalate acolo unde avem nevoie, matematica este aproape complet ignorată în viața cotidiană, filozofia („știința” gânditului) a intrat de mult în uitare, fiind considerată inutilă șamd.

| Pentru a ne întoarce la ideea inițială, moartea pare a fi parte din marele și complexul mecanism de adaptare al vieții, fie că ne place sau nu (în fapt, nu ne place...). Prin moarte natura se asigură că viața nu dispare.



Citește și:
Zece mutații bizare apărute la om

 

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Ești „vizitator” ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro