Companiile producătoare de junk food (alimente nesănătoase. n.tr.) nu au nicio decenţă în modul în care fac marketing. Nu sunt interesate decât de profit şi par dispuse să sacrifice chiar şi sănătatea copiilor pentru beneficiul lor material. În acest articol găsiţi un top al celor mai mari 11 minciuni ale industriei alimentare.
1. Conţinut redus de grăsimi sau fără grăsimi
Unul dintre efectele secundare ale „războiului” împotriva grăsimilor a fost mulţimea de produse alimentare cu un conţinut redus de grăsime. Aceste produse au de obicei etichete pe care scrie „conţinut scăzut de grăsime”, „conţinut redus de grăsime” sau „fără grăsime”. Problema este că aceste produse nu sunt deloc sănătoase.
Alimentele din care s-a extras grăsimea au gust de carton şi nimeni nu ar vrea să le mănânce. De aceea, aceste alimente sunt pline adesea de zahăr, îndulcitori artificiali sau alte produse chimice. Acum noi ştim că grăsimea este inofensivă, iar zahărul este nociv, ceea ce înseamnă că produsele „low-fat” sunt în general, mult mai dăunătoare decât omologii lor „obişnuiţi”.
Concluzie: dacă un produs are pe etichetă cuvintele „conţinut redus de grăsime” sau ceva similar, atunci probabil este nociv.
2. Fără grăsimi trans
Alimentele procesate au de obicei scris pe etichetă „fără grăsimi trans”. Acest lucru nu trebuie să fie neapărat adevărat. Atât timp cât un produs conţine mai puţin de 0,5 gr. de grăsimi trans per porţie, este permis să se treacă acest lucru pe etichetă. Asiguraţi-vă că verificaţi lista ingredientelor; în cazul în care cuvântul „hidrogenat” apare oriunde pe etichetă, atunci conţine grăsimi trans. De fapt, nu este neobişnuit să găsim grăsimi hidrogenate în produse care au trecut pe etichetă „fără grăsimi trans”.
Dar, chiar dacă un aliment procesat nu conţine cu adevărat grăsimi trans, poate totuşi să conţină uleiuri vegetale, precum cel de porumb sau cel de soia, care pot fi de asemenea foarte nocive.
Concluzie: evitaţi tot ce are pe etichetă cuvântul „hidrogenat” sau orice tip de ulei vegetal cu Omega-6 pe lista de ingrediente.
3. Include cereale integrale
În ultimele decenii, am fost făcuţi să credem că printre cele mai sănătoase alimente pe care le putem consuma, se află cerealele integrale. Sunt 100% de acord că acestea sunt mai bune decât cerealele rafinate, deşi nu există dovezi că este mai sănătos să consumăm cereale integrale, decât să nu le consumăm deloc. Alimentele prelucrate precum cerealele, pretind adesea că includ cereale integrale. Problema cu aceste cereale integrale este că nu sunt întotdeauna integrale. Boabele au fost pulverizate într-o făină foarte fină. Acestea pot să conţină toate ingredientele din cereale, dar rezistenţa la digestia rapidă este pierdută şi aceste cereale pot creşte nivelul zahărului din sânge la fel de repede ca şi cele rafinate. În plus, chiar dacă un produs alimentar are o cantitate mică de cereale integrale, sunt şanse ca acesta să conţină multe alte ingrediente foarte nocive, cum sunt zahărul şi siropul de porumb bogat în fructoză.
Concluzie: cele mai multe cereale integrale din ziua de astăzi nu sunt „integrale” – au fost pulverizate în făină fină şi cresc nivelul zahărului în sânge la fel de repede ca şi cele rafinate.
4. Fără gluten
O dietă fără gluten este foarte la modă în aceste zile. Un raport spune că aproape o treime dintre americani în prezent mănâncă fără gluten sau încearcă să reducă glutenul. Ca să fie clar, eu sunt pentru o dietă fără gluten. Există dovada că o parte semnificativă a populaţiei ar putea fi sensibilă la gluten, nu doar cei cu boala celiacă în plină dezvoltare.
Totuşi, produsele etichetate ca fiind „fără gluten” – făcute pentru a le înlocui pe cele cu gluten, nu sunt sănătoase. Aceste alimente sunt de obicei produse din amidon cu valoare glicemică ridicată, aşa cum este amidonul de porumb, de cartofi, de tapioca etc. şi pot fi pline de zahăr. Consumul de alimente fără gluten ar trebui să se refere la a scăpa de pâine şi de alte produse nesănătoase şi la a le înlocui cu alimente naturale.
Concluzie: aşa-numitele produse „fără gluten” sunt de multe ori pline de ingrediente nesănătoase. Evitaţi-le şi consumaţi alimente naturale.
5. Nu conţine mult zahăr
Din păcate, majoritatea oamenilor nici măcar nu citesc etichetele înainte de a cumpăra un produs. Dar chiar şi pentru cei care o fac, producătorii au posibilitatea de a deghiza adevăratul conţinut al produselor lor. Pe lista ingredientelor, cel care este în cantitatea cea mai mare este trecut primul, apoi următorul şi tot aşa. Dacă vedeţi zahărul pe primele locuri, atunci să ştiţi că produsul conţine mult zahăr.
Totuşi, producătorii introduc adesea în produsele lor diferite „tipuri” de zahăr. Un produs poate conţine „zahăr”, „sirop de porumb bogat în fructoză” şi „suc de trestie deshidratat” – toate acestea sunt nume diferite pentru acelaşi produs... zahărul. În acest fel, producătorii pot avea un alt ingredient al cărui nume sună sănătos, primul pe listă, însă dacă adunaţi cantităţile acestor trei tipuri diferite de zahăr, acesta ar fi pe primul loc. Iată astfel un mod inteligent de a masca adevărata cantitate de zahăr rafinat din alimentele procesate.
Concluzie: verificaţi dacă un produs conţine mai mult de un tip de zahăr, deoarece atunci zahărul poate fi într-adevăr printre ingredientele de top.
6. Calorii per porţie
Caloriile reale şi conţinutul de zahăr al produselor sunt de multe ori ascunse, spunându-se că respectivul aliment nu reprezintă doar o porţie. De exemplu, un baton de ciocolată sau o sticlă de cola, care au două porţii. Cei mai mulţi oameni nu se opresc când au terminat o jumătate, ei beau toată sticla sau mănâncă tot batonul de ciocolată. Totuşi, producătorii de alimente pot folosi acest lucru în avantajul lor spunând că produsele lor au un conţinut mediu de calorii per porţie.
Când citiţi etichetele uitaţi-vă şi la numărul de porţii al produselor. În cazul în care conţine două porţii şi are 200 de calorii per porţie, atunci tot produsul are 400 de calorii. De exemplu, o sticlă de 680 de gr. de cola. Producătorul spune că are 100 de calorii şi 27 de gr. de zahăr per porţie, dar toată sticla are trei porţii, ceea ce înseamnă un total de 300 de calorii, cu 81 gr. de zahăr. Nu ştiu despre voi, dar când mă uit înapoi, la zilele în care am consumat cola, realizez că aş fi putut să pierd în greutate 680 de gr. (sau mai mult) dintr-odată.
Concluzie: verificaţi numărul porţiilor de pe etichetă. Înmulţiţi cantitatea totală de zahăr şi conţinutul de calorii cu numărul de porţii pentru a afla cantitatea totală din produs.
7. Cu aromă de fructe
Multe produse alimentare procesate au o aromă ce „sună natural”. De exemplu, apa cu vitamine cu aromă de portocale are gust de portocale, cu toate că nu există aceste fructe în produs. Gustul dulce este dat de zahăr, iar aroma de portocală vine de la produsele chimice foarte rafinate, care stimulează aceiaşi senzori ai gustului din gură ca şi portocalele. Doar pentru că un produs are aroma unui aliment natural, nu înseamnă că există în el respectivul aliment. Afine, căpşune, portocale – acestea sunt de multe ori doar substanţe chimice concepute pentru a avea gustul unui aliment natural.
Concluzie: doar pentru că un produs are gustul unui aliment natural, nu înseamnă că există nici cea mai mică urmă a acelui aliment în produs.
8. Diferite ingrediente sănătoase în cantităţi mici
De multe ori, producătorii pretind că produsele includ mici cantităţi de ingrediente ce sunt de obicei considerate sănătoase. Acest lucru este pur şi simplu un truc de marketing, pentru că, de cele mai multe ori, cantităţile acestor ingrediente sunt neglijabile şi nu fac nimic pentru a compensa efectele nocive ale celorlalte ingrediente.
În acest fel, marketingul inteligent îi poate păcăli pe părinţi, aceştia crezând că fac alegeri sănătoase pentru ei şi pentru copiii lor. Câteva exemple de ingrediente care sunt adăugate în cantităţi mici şi apoi afişate vizibil pe ambalaj sunt Omega-3, antioxidanţii şi cerealele integrale.
Concluzie: producătorii de produse alimentare au introdus adesea cantităţi mici de alimente sănătoase în produsele lor pentru a păcăli oamenii făcându-i să creadă că sunt sănătoase.
9. Alte denumiri pentru ingredientele nocive
Mulţi oameni susţin că au reacţii adverse la anumite ingrediente alimentare şi aleg să le evite. Cu toate acestea, fabricanţii de produse alimentare de multe ori ascund aceste ingrediente controversate, referindu-se la ele folosind denumirile tehnice pe care oamenii nu le cunosc. De exemplu, în Europa MSG (glutamat monosodic) poate fi numit E621, iar caragenanul poate fi numit E407. Acelaşi lucru poate fi spus şi despre mai multe tipuri de zahăr, precum „sucul de trestie deshidratat” – sună natural, dar este de fapt doar zahăr.
Concluzie: producătorii de produse alimentare adesea ascund faptul că produsele lor conţin ingrediente controversate, denumindu-le altfel.
10. Alimente nesănătoase (junk food) sărace în carbohidraţi (low-carb)
Dietele low-carb au fost destul de populare în ultimele decenii. Fabricanţii de produse alimentare au înţeles tendinţa şi au început să ofere o varietate de produse low-carb. Problema cu aceste alimente este aceeaşi ca şi cea a alimentelor „low-fat”, care nu sunt deloc sănătoase. Acestea sunt de obicei alimente junk food procesate, care conţin ingrediente foarte nocive. Există exemple de pâine low-carb şi alte produse ce o înlocuiesc, care conţin mai mulţi carbohidraţi decât este menţionat pe etichetă.
Concluzie: produsele „low-carb” sunt de multe ori foarte procesate şi făcute din ingrediente nesănătoase.
11. Băuturi care au zero calorii
Producătorii de băuturi le oferă pe cele cu zero calorii, ca alternative sănătoase pentru persoanele care vor să piardă în greutate. Aceste produse sunt adesea comercializate ca şi cum chiar ar avea efect. Totuşi, aceste băuturi sunt în general îndulcite cu îndulcitori artificiali în loc de zahăr.
Cercetătorii în general sprijină ideea că înlocuirea băuturilor îndulcite cu zahăr cu băuturi îndulcite cu îndulcitori artificiali duce într-adevăr la pierderea în greutate. Relaţia dintre îndulcitorii artificiali şi greutate este complexă, îndulcitorii putând afecta subconştient aportul de alimente şi făcându-i pe oameni să mănânce mai mult.
Ţineţi minte
Desigur, cel mai bine este să se evite alimentele procesate şi să se consume în locul lor alimente naturale; în acest fel nu trebuie să vă faceţi griji despre etichete şi listele de ingrediente.
Mâncarea naturală nu are nevoie de o listă de ingrediente, ea este ingredientul.
Traducere de Patricia David după top-11-biggest-lies-of-the-food-industry cu acordul autorului
