MâncareDin cele mai vechi timpuri omul acumulează experienţă în stabilirea celei mai potrivite compoziţii de hrană pentru a asigura un necesar nutritiv complet. Se înţelege că această compoziţie optimă nu este universal valabilă, ea depinde de mai mulţi factori.

 

 

 

 

 

Este vorba de factori ca aşezarea geografică şi condiţiile climatice în care se dezvoltă şi trăieşte omul, substanţele nutritive din sol, care influenţează tipul alimentaţiei, permiţând anumitor plante să crească în defavoarea altora. Sursele de hrană depind şi de modul de conservare şi depozitare sau de obiceiurile tradiţionale de prelucrare a mâncării. Aceşti ultimii factori, de obicei, scad valoarea nutritivă a alimentelor.

O compoziţie optimă de hrană asigură un echilibru între principiile nutritive, prevenind excesele sau carenţele. Din punct de vedere calitativ, necesarul esenţial pentru nutriţia unui om trebuie să cuprindă aminoacizii esenţiali (nu pot fi sintetizaţi în organism fiind necesar aportul din exterior), acizii graşi, dintre care unii sunt esenţiali, vitaminele (liposolubile – A, D, E, K şi hidrosolubile B, C), minerale, oligoelemente (sunt necesare în cantităţi foarte mici), fibre şi apă.

 

 

În compoziţia ideală a hranei, un loc aparte îl ocupă glucidele, lipidele şi proteinele, deoarece prezenţa acestora este absolut obligatorie oricare ar fi tipul de dietă. Acestea mai sunt denumite şi „principii imediate”, fiind utilizate rapid de către organism. Glucidele şi lipidele participă, în special, la producerea de energie, iar proteinele sunt folosite pentru refacerea tisulară şi alte funcţii. În anumite condiţii, proteinele pot deveni o sursă de energie, organismul „topind” masa musculară pentru a produce energie.

Energia eliberată din alimente se obţine prin oxidarea celor trei principii nutritive – glucide, lipide şi proteine. Determinările făcute prin arderea acestor „principii imediate” au arătat că un gram de glucide eliberează 4 kcal, un gram de lipide – 9 kcal, iar un gram de proteine – aproximativ 5,5 kcal.

Lipidele şi glucidele sunt oxidate total în organism, până la apă şi dioxid de carbon, dar proteinele sunt parţial oxidate, până la apă, dioxid de carbon şi azot. Azotul şi o parte din oxigenul şi hidrogenul rămas se combină şi se elimină prin urină sub formă de produşi azotaţi – uree. Datorită oxidării parţiale de către organism, proteinele oferă doar 4,1 kcal pe gram, comparativ cu 5,5 kcal, determinare făcută în „bomba calorimetrică” (un vas care determină energia eliberată de o substanţă prin ardere completă).


Efectele unui aport proteic insuficient

Pe termen lung, organismul nu se dezvoltă în parametrii normali, fiind afectate înălţimea şi greutatea. Lipsa proteinelor determină scăderea secreţiei hormonilor gonadali, eliberarea acestora depinzând de hormonii hipofizari care sunt de natură proteică.


Lipidele

Pentru o alimentaţie echilibrată, consumul de grăsimi trebuie să fie atât de origine animală, cât şi de origine vegetală. Grăsimile animale conţin acizi graşi saturaţi şi reprezintă un factor de risc pentru ateroscleroză. Pe de altă parte, grăsimile vegetale care conţin acizi graşi esenţiali au acţiune anti-aterogenă.


Efectele consumului crescut de glucide

Un aport crescut de glucide va solicita pancreasul, fiind un factor diabetogen. Alte glucide, care nu părăsesc cavitatea orală, duc la apariţia cariilor prin fermentare. O alimentaţie cu un aport crescut de glucide va determina o creştere în greutate, echilibrul aport/consum fiind tulburat.





Bibliografie
www.supersupper.shp.hu/hpc/web.php?azonosito =supersupper&oldalkod=nutritive_principles_4u8q
www.csid.ro/dieta/ce-trebuie-sa-stii-despre-nutrienti-4360029/
en.wikipedia.org/wiki/Protein
en.wikipedia.org/wiki/Fat
en.wikipedia.org/wiki/Glucose

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.