Semnificatia analizelor medicaleÎn continuarea seriei de articole dedicate analizelor medicale, prezentăm indicatorii de la litera F. Citiţi despre semnificaţia, valorile normale şi bolile asociate cu valorile anormale ale unor indicatori precum fenilalanina, fibrinogenul sau FSH-ul.

 

 

 

 

Fenilalanină = este un aminoacid esenţial, deci nu poate fi sintetizat în organism. Fenilalanina participă la sinteza unor neurotransmiţători. Valoarea normală din sânge este 10 – 20 mg/dl la adult, iar la sugar 0,5 – 2,5 mg/dl. În urină, concentraţia aminoacidului nu trebuie să fie mai mare de 40 mg/24h. Creşterea cantităţii de fenilalanină este întâlnită în fenilcetonurie, manifestată prin retard mintal sau convulsii, diagnosticate la câteva luni de la naştere.

Feritina = fierul din organism este depozitat, în principal, sub formă de feritină, deci nivelul feritinei este strâns legat de nivelul fierului din organism. Valoarea normală în sânge este 30 – 400 ng/ml la bărbat, 15 – 200 ng/ml la femeie şi 15 – 80 ng/ml la copil. Creşterea concentraţiei este întâlnită în hemocromatoză, hemosideroză, diferite tipuri de anemie, afecţiuni hepatice sau eritropoieză ineficientă. Scăderea nivelului de feritină indică o carenţă de fier, datorată sângerărilor frecvente, alimentaţiei fără fier sau sarcinilor multiple.

Fibrinogen = o proteină sintetizată de ficat cu rol esenţial în procesul coagulării sângelui. Valoare normală în sânge este de 2 – 4 g/l. Creşterea fibrinogenului este întâlnită în boli infecţioase, inflamaţii sau reumatism articular acut. Scăderea concentraţiei apare în fibrinoliză, leucemii, diferite tipuri de cancer sau în bolile ce afectează funcţia de sinteză a ficatului.

Fier = simbol chimic Fe, este un oligoelement esenţial în organism, cu rol în producerea globulelor roşii din sânge. Fierul este absorbit în organism în prezenţa vitaminei C, iar sursele principale de fier sunt alimentele de origine animală şi legumele. Absorbţia fierului este redusă de calciu, zinc, cafea sau antiacide. Fierul din hematiile moarte nu se pierde, ci este reciclat şi refolosit în producerea altor hematii. Valori normale: la bărbat 0,6 – 1,9 mg/l, iar la femeie 0,4 – 1,5 mg/l. Dozarea fierului este utilă pentru diagnosticul anemiei feriprive. Nivele crescute de fier apar în hemocromatoză, hemosideroză, ciroză, anemie hemolitică sau intoxicaţie cu fier. Scăderea concentraţiei de fier din sânge este caracteristică anemiei feriprive, dar apare şi la femeia cu sarcini repetate, în hemoragii sau tulburări de absorbţie.



Fluor
= simbol chimic Fl. Este un oligoelement esenţial cu rol în formarea sistemului osos şi a dinţilor. Concentraţia acestuia în sânge este mai mică de 30 µg/l. Creşterea nivelului de fluor este întâlnit în osteoporoză, iar scăderea concentraţiei duce la apariţia dinţilor şi a oaselor friabile.

Folaţii = grup de substanţe (printre care acidul folic) necesare în sinteza eritrocitelor şi foarte importante în timpul sarcinii pentru dezvoltarea normală a fătului. Concentraţia folaţilor poate fi măsurată în eritrocite, fiind o metodă mai fidelă decât în sânge, deoarece nu este influenţată de alimentaţie. Nivelul normal al folaţilor în sânge trebuie să fie mai mare de 4 µg/l, iar în eritrocite 180 – 600 µg/l. Valori crescute de folaţi în sânge apare în dietă sau consumul de suplimente cu folaţi. Scăderea concentraţiei este întâlnită în anemie megaloblastică, alcoolism sau afecţiuni hepatice. Femeia însărcinată necesită o cantitate mai mare de folaţi pentru dezvoltarea normală a fătului.

Fosfataza acidă prostatică = dozarea PAP este utilă în diagnosticarea şi stadializarea cancerului de prostată. Valoarea normală din sânge este mai mică de 4 UI/l. Creşterea concentraţiei este întâlnită în carcinom de prostată, hipertrofie de prostată, boala Paget, ciroză, hemoliză sau după tuşeu rectal.

Fosfataza alcalină = este o enzimă ce favorizează hidroliza esterilor monofosforici cu eliberare de fosfat. Dozarea FAL este utilă pentru diagnosticul afecţiunilor hepatice şi are valoare de marker tumoral. Valoarea normală din sânge este cuprinsă între 20 – 80 UI/l la adult, iar la sugar între 40 – 280 UI/l. Creşterea concentraţiei FAL de origine hepatică este întâlnită în obstrucţia mecanică a căilor biliare datorată cancerului de cap de pancreas sau litiazei biliare. FAL hepatică creşte în cancer hepatic, hepatite virale sau ciroză. FAL de origine osoasă creşte în hipertiroidism, boala Paget, metastaze sau tumori osoase, osteomalacie, rahitism. Scăderea concentraţiei de FAL apare în hipotiroidism, malnutriţie, deficit de zinc sau deficit de magneziu.

Fosfor = dozarea fosforemiei se referă la concentraţia ionilor de fosfor din sânge. Fosforul are rol în formarea oaselor, sinteza fosfo-lipedelor sau în metabolismul energetic al celulei. 85% din fosforul din organism este depozitat în oase, restul în diferite ţesuturi. Concentraţia fosforului din organism este legată de concentraţia calciului, astfel dacă nivelul de calciu creşte, nivelul de fosfor scade. Acest echilibru poate fi afectat de diverse afecţiuni. Concentraţia normală de fosfor din sânge este de 20 – 45 mg/l pentru adulţi şi 0,6 – 1,2 g/24h în urină. Creşterea nivelului de fosfor este întâlnită în perioada de creştere, insuficienţă renală, hipervitaminoză D, carenţă de magneziu, afecţiuni osoase sau în timpul sarcinii. Scăderea nivelului de fosfor apare la alcoolici sau în terapia cu salicilaţi, adrenalină sau glucagon.

FSH = hormon foliculostimulant, produs de hipofiză cu rol diferit la bărbat faţă de femeie. La femeie reglează ciclul menstrual şi producţia de ovule, iar la bărbat controlează producţia spermatozoizilor. Nivelul FSH-ului se menţine constant la bărbat: 1 – 10 UI/l, iar la femeie variază astfel: în faza luteală 1- 3 UI/l, în faza foliculară 1,5 – 4,5 UI/l, iar în faza ovulatorie 6 – 10 UI/l. La bărbaţi creşterea concentraţiei de FSH se datorează sindromului Klinefelter sau insuficienţei gonadale. La femeie, creşterea FSH se poate datora unei tumori secretoare de FSH. Scăderea concentraţie de hormon poate fi pusă pe seama disfuncţiilor ovariene sau testiculare, stresului, inaniţiei sau tulburărilor endocrine.




Bibliografie
Analize medicale explicate, I. Soare
http://www.synevo.ro/

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.