Mary Van Rensselaer Buell De multe ori analizele medicale nu spun decât intervalul normal de referinţă şi valoarea d/voastră. V-aţi întrebat ce semnificaţie are creşterea unei valori sau scăderea ei? În cadrul unei serii de articole, vă ajutăm în interpretarea rezultatelor analizelor medicale.

 

 

 

 

Analizele medicale explicate: -A-

Ac anti HIV = anticorpii anti HIV (virusul imunodeficienţei umane) sunt evidenţiaţi prin diferite metode (Western blot, ELISA) în sângele pacientului. În mod normal lipsesc, iar prezenţa lor în număr mare indică infecţia cu virusul HIV sau faza SIDA.

Ac anti VHC = anticorpii anti VHC (virusul hepatitei C) sunt evidenţiaţi în sângele pacientului. În mod normal lipsesc, iar prezenţa lor indică infecţia cu virusul hepatic C.

Acetona = face parte din grupul corpilor cetonici şi se poate doza în sânge sau în urină. Nivelul acetonei creşte în cazul consumului de alcool, în diabet zaharat, în coma diabetică sau după un post glucidic prelungit. Nivelul normal în sânge este de 10 – 50 mg/l, iar în urină mai puţin de 125 mg/24 h.

Acid ascorbic = vitamina C se dozează în sânge sau în urina pacientului. Fiind vitamină hidrosolubilă nu se acumulează în organism. Normal, nivelul vitaminei C în sânge este de 2 – 20 mg/l şi în urină 20 – 40 mg/24h. Valori mai mici decât normal se întâlnesc în scorbut.

Acid folic = sau vitamina B9 se găseşte în ficat, ouă sau legume. Vitamina B9 intervine în sinteza hemoglobinei şi a proteinelor. Fiind vitamină hidrosolubilă, nu se acumulează în organism. Valoarea normală în sânge este de 4 – 15 μg/l sau 150 – 450 ng/ml în eritrocite. Nivele mai mici decât normal se întâlnesc în anemia megaloblastică, malabsorbţie, alcoolism cronic, sarcină sau în tratamentul cu antagonişti ai acidului folic.

 

 

Acid 5 – hidroxi – inodol – acetic = este un metabolit al serotoninei, cu valori normale dozate în urină de 3 -8 mg/24 h. Un nivel crescut apare în sindrom Down sau în stările depresive. Nivel scăzut se întâlneşte în cancerul laringian, tiroidian, pulmonar sau al tractului gastro-intestinal. Pot apărea erori de dozare la fumători sau nivelul real de 5-HIAA poate interfera cu consumul unor alimente.

Acid hipuric = este un produs rezultat în urma metabolismului toluenului, benzenului şi a altor compuşi aromatici. În mod normal, în urină nivelul acestuia trebuie să fie mai mic de 2 g/l. Creşterea nivelului se întâlneşte la persoanele din industria chimcă sau la cei ce lucrează cu solvenţi.

Acid homo-vanilic = un metabolit al dopaminei ce creşte în cazul tumorilor maligne. Valoarea normală în urină este de 2 – 7 mg/24 h.

Acid lactic = este produs prin procesul de glicoliză din lactoză sau prin metabolism anaerob din glucoză. Valoarea normală este de 90 - 160 mg/l în sânge. Creşte la eforturi mari, în hipoxie, infarct, tumori maligne, insuficienţă respiratorie sau hepatică.

Acid mandelic = este un metabolit al catecolaminelor. Se dozează în urină, valoarea normală fiind mai mică de 200 mg/l. Creşterea nivelului apare la muncitorii ce lucrează cu stiren.

Acid oxalic = un metabolit al glicinei, se dozează în sânge şi în urină. Valorile normale în sânge sunt de 1,8 – 2,8 mg/l, iar în urină de 15 -36 mg/24h. Nivelul acidului oxalic creşte în hiperoxalurie, afecţiunea ce poate apărea în urma unui consum ridicat de acid ascorbic sau proteine animale.

Acid uric = este produsul final rezultat în urma procesului de degradare a purinelor. În sânge, valorile normale la bărbat sunt 40 – 70 mg/l, la femeie 35 – 60 mg/l, iar la copil 15 – 40 mg/l. În urină, acidul uric are valoarea de 250 – 700 mg/24 h sau 25 mg/kgc/24 h. Creşterea nivelului de acid uric apare în gută, leucemie, tumori maligne, insuficienţă renală, stări de şoc, inaniţie sau alcoolism. Efortul fizic intens şi dieta bogată în proteine cresc concentraţiile de acid uric din urină, fiind fiziologic. Scăderea concentraţiei de acid uric urinar apare în insuficienţă renală, leziuni tubulare renale, afecţiuni hepatice, intoxicaţii cu metale grele sau în perioada sarcinii. În dozarea nivelului de acid uric pot apărea erori deoarece există medicamente ce interferă cu nivelul acestuia.

Acid vanilmandelic = sau VMA, este un produs al metabolismului adrenalinei şi noradrenalinei. Se dozează în urină, valorile normale fiind de 1 – 6 mg/24 h. Creşterea nivelului de VMA apare în infarct miocardic, insuficienţă cardiacă, hipertensiune arterială sau în stări de stress. Valori mai mari de 25 mg/24 h se întâlnesc în feocromocitom, o tumoră a glandei suprarenale.

Acizi biliari = ficatul, cea mai mare glandă exocrină, elimină odată cu bila şi acizii biliari. Valoarea normală a acestora este de 0 – 3 mg/l în sânge şi 2 – 4 mg în urină. Creşterea nivelului apare în icter mecanic.
Acizi graşi liberi = în sânge valoarea lor normală este de 0,05 – 0,2 g/l. Creşterea concentraţiei de acizi graşi liberi apare post-prandial.

ACTH = hormon adrenocorticotrop, are valoarea normală în sânge mai mică de 80 pg/l. Creşterea nivelului apare în adenom hipofizar. Excesul de ACTH va produce boala Cushing.

ADH = hormon antidiuretic. Concentraţia acestuia în sânge este de 1,85 – 4,8 pmol/l, în absenţa restricţiei hidrice. Scăderea nivelului de ADH este întâlnită în diabetul insipid.

ADNdc Ac = anticorpi anti ADN dublu catenar. Concentraţia acestor anticorpi creşte în bolile autoimune şi depăşeşte valoarea normală din sânge de 70 – 150 U.

Adrenalină = sau epinefrină, este un hormon produs de glanda suprarenală. Adrenalina este un mediator chimic al sistemului nervos simpatic, are efecte vasoconstrictoare, hiperglicemiante şi mai este denumit „hormon de stres”. Valorile normale din sânge sunt mai mici de 50 μg/l.  Creşterea nivelului apare în stres sau în stări de şoc.

Ag HBs = este antigenul de suprafaţă al virusului hepatitei B. Normal, în sânge este absent. Prezenţa sa indică un purtător cronic sau hepatită cu virus hepatic B. Virusul hepatic de tip B se transmite pe cale orală, prin sânge sau prin contact sexual.

Aluminiu = simbol chimic Al, aluminiul are potenţial toxic mai ales la nivelul celulelor cerebrale, dar şi la nivel pulmonar şi hepatic. În sânge, aluminiul nu trebuie să depăşească 6 μg/l, iar în urină 20 μg/l. Sursele de aluminiu sunt: utilizarea ambalajelor de aluminiu, ingestia de aditivi alimentari, unele medicamente antiacide gastrice sau deodorantele. Creşterea nivelului de aluminiu apare la muncitorii din industria aluminiului, iar simptomele asociate sunt pierderea memoriei, stări confuzionale, depresie sau cefalee.

Acid delta-amino-levulinic = sau ALA. Concentraţia normală în urină este mai mică de 5 mg/24 h. ALA creşte în intoxicaţia cu plumb.

Albumină = cea mai abundentă proteină din sânge. Concentraţia normală este de 3 – 5 g/dl sânge. Nivelul albuminei scade în stări de malnutriţie, afecţiuni hepatice, malabsorbţie, cancer sau afecţiuni genetice.
Alcool etilic = în mod normal nu este prezent în sânge. Poate apărea în urma unor greşeli de procedură: dezinfectarea pielii cu alcool la recoltare sau în urma consumului de băuturi alcoolice.

Aldosteron = hormon produs de glanda suprarenală esenţial în reglarea nivelului de sodiu şi potasiu din organism. Concentraţia aldosteronului în sânge este de 100 – 300 ng/l, iar în urină 2 – 10 μg/24h. Nivelul hormonului în sânge creşte în caz de afecţiuni hepatice, renale, hiperaldosteronism sau în feocromocitom. Nivelul aldosteronului poate scădea în boala Addison.

Alfa 1-antitripsina = sau A1-AT, este o glicoproteină sintetizată în ficat ce inhibă acţiunea tripsinei, trombinei, plasminei sau a reninei. Nivelul normal în sânge este de 1 – 3 g/l şi scade în hepatită, afecţiuni pulmonare sau afecţiuni genetice. Creşterea A1-AT este corelată cu ultimul trimestru de sarcină, boli inflamatorii sau tratament cu estrogeni.

Alfa fetoproteina = este o proteină fetală cu rol în menţinerea presiunii coloid osmotice la făt şi rol de transportor nespecific. La adult, valorile normale sunt mai mici de 20 μg/ml. Este un marker tumoral ce creşte la valori mai mari de 2000 μg/ml în cancerul hepatic sau alte tipuri de cancer. În timpul sarcinii, nivelul de alfa fetoproteină crescut poate fi corelat cu malformaţii ale fătului.

Alfa-manozidază = dozată în fibroblaştii tegumentari, are o concentraţie de 0,7 – 6 U/g. Creşterea nivelului se întâlneşte în sindromul Sanfilippo de tip B.

ALT/ALAT = sau TGP, este o transaminază, un marker al afectării hepatice. Nivelul normal este de 10 – 40 U/l, cu mici modificări între sexe. Atunci când ficatul este afectat, transaminazele sunt eliberate în sânge, de obicei înaintea altor simptome (icter). Nivelul seric creşte în hepatite alcoolice, virale, afecţiuni biliare, cardiace sau renale. Creşteri fiziologice sunt posibile.

Amilază = enzimă prezentă în salivă sau în sucul pancreatic, cu rol în degradarea amidonului. Nivelul normal din sânge este de 30 – 160 UI/l, iar în urină mai mic de 150 UI/l. Creşterea amilazei în urină este pusă pe seama pancreatitei acute, colecistitei acute. În sânge, amilaza creşte în afecţiuni pancreatice, boli ale aparatului digestiv sau în afecţiuni renale.

Amoniac = rezultat în urma metabolismului proteic, are o concentraţie în sânge arterial de 0,1 g/l, iar în sângele venos mai puţin de 0,3 mg/l.. În urină concentraţia acestuia este de 0,35 – 1,2 g/24 h. Amoniacul creşte în comă hepatică sau insuficienţă renală. Scăderea nivelului se poate datora hipertensiunii sau tratamentului cu antibiotice ce afectează flora intestinală.

AMP ciclic = acid adenozin-mono-fosforic, un mesager secundar. Concentraţia normală în sânge este de 1 – 6 μg/l, iar în urină 1 – 3 mg/24 h. Creşterea AMP ciclic este întâlnită în paratiroidism sau hipercalcemie paraneoplazică.

ANCA = anticorpi anticitoplasmă neutrofilică. Normal, sunt absenţi în sânge. Prezenţa lor indică afecţiuni vasculare, sindrom Churg-Strauss sau colită ulcerativă.

Androstendion =  un precursor al testosteronului, este un hormon secretat de glanda suprarenală. Valorile normale în sânge la bărbat sunt 0,8 – 1,3 ng/ml, iar la femeie 1 – 22 ng/ml. Valori crescute indică o producţie excesivă de hormoni androgeni sau pot fi corelate cu sindromul de ovar polichistic la femeie. De asemenea creşte şi în tumori ale glandei suprarenale. Scăderea nivelului de androstendion este întâlnită în boala Addison.

Antigen prostatic specific = PSA, o glicoproteină secretată de epiteliul prostatic, un marker tumoral pentru cancerul de prostată. Concentraţia normală din sânge este mai mică de 3 ng/ml. Creşterea nivelului apare în cancerul de prostată, prostatită sau în urma tuşeului rectal.

Antitrombina III = sau AT III, o proteină ce intervine în coagularea sângelui. Valorile normale sunt cuprinse între 0,2 – 0,45 mg/ml. Valorile AT III cresc în tratamentul cu cumarinice sau în colestază. Scăderea AT III indică un risc crescut de coagulare, de producere a trombozelor sau ciroză. Nivelul AT III scade şi în urma traumatismelor severe.

Apo A = apo-lipo-proteina A, componentă proteică a lipoproteinelor (HDL). Este de două tipuri Apo A1, cu valori normale de 1,1 – 1,4 g/l sânge şi Apo A2 cu valori de 0,35 – 0,45 g/l. Creşterea valorilor este întâlnită după efort, sarcină, alcoolism sau se poate datora tratamentului cu estrogeni. Apo A scade în boala arterelor coronare, diabet zaharat, insuficienţă renală cronică, afecţiuni genetice sau la fumători.

Apo B = apo-lipo-proteina B, componenta proteică a complexului LDL sau VLDL. Are rol esenţial în absorbţia intestinală a lipidelor şi este un factor favorizant al aterosclerozei. Împreună cu alte teste, ajută la diagnosticarea aterosclerozei sau a bolii arterelor coronare. Valorile normale sunt de 0,5 – 1,4 g/l. Creşterea Apo B indică un risc crescut de cardiopatie ischemică, dar valori crescute se pot întâlni şi în diabet zaharat, sindrom nefrotic sau diferite hiperlipidemii. Scăderea Apo B apare în boli hepatice, efort fizic intens, malabsorbţie, infecţii severe sau ciroză.

Aril-sulfataza A şi B = două enzime ce hidrolizează condroitin sulfaţii. Se dozează în fibroblaştii tegumentari; valorile normale sunt de 3 – 15 U/g pentru enzima A şi 1 – 6 U/g pentru aril-sulfataza B. Scăderea nivelului poate apărea în retard mintal, leucodistrofie metacromatică sau deficit de sulfataze.

ARP = activitatea reninei plasmatice. Secretată în interiorul rinichilor, renina menţine echilibrul hidroelectric şi tensiunea arterială în limite normale. Nivelul ARP este de 3 – 25 mg/ml/h pentru adultul mai mic de 40 de ani, iar pentru adultul mai mare de 40 de ani 3 – 11 mg/ml/h. Este o analiză indicată în diagnosticarea hipertensiunii arteriale esenţiale sau renale. Creşterea nivelului este întâlnită în aldosteronism secundar, tumori renale ce produc renină, sarcină sau tratament cu estrogeni. Nivelul scăzut al ARP apare în hipertensiune arterială, aldosteronism primar, la vârstnici sau în alimentaţia bogată în sodiu.

Arseniu = simbol chimic As, este un mineral ce activează unele sisteme enzimatice, inhibă reacţii oxidante din cadrul metabolismului intermediar al glucidelor, are acţiune competitivă cu fosforul şi antagonistă cu iodul şi seleniul. Este un poluant ce ajunge în organism prin consumul alimentelor contaminate: peşte, păsări, legume. Valorile din sânge trebuie să fie mai mici de 0,05 μg/ml. Creşterea valorilor se întâlnesc în intoxicaţia cu arseniu ce produce leziuni la nivelul pielii şi al unghiilor.

ASLO = anticorpi antistreptolizină O, produsă de streptococii din grupa A (Streptococcus pzogenes). Anticorpii apar în urma unei infecţii recente cu streptococ, frecvent faringită. Streptolizina O este o toxină produsă de bacterie, care ajunsă în sânge stimulează sistemul imun al gazdei pentru a produce anticorpi. Valorile normale sunt mai mici de 150 U/l. creşterea nivelului ASLO peste 200 U/l indică o infecţie cu streptococ (angină streptococică) în trecutul recent al individului. Amigdalitele repetate cu titrul crescut al anticorpilor antistreptolizină O sunt o cauză de amigdalectomie. Anticorpii apar după o săptămână (uneori o lună) de la momentul infecţiei. Un titru mult crescut indică apariţia unor afecţiuni poststreptococice: reumatism articular acut sau glomerulonefrita poststreptococică.

AST/ASAT = sau TGO. Este o enzimă întâlnită în ficat şi în inimă. În proporţii mai mici se poate întâlni în muşchii striaţi sau creier. TGO apare în sânge atunci când muşchii striaţi, cordul sau ficatul este afectat. Valorile normale sunt cuprinse între 15 – 45 U/l la bărbat şi 5 – 30 U/l la femeie. Creşterea nivelului TGO apare în boli hepatice (hepatite în special), stază, venoasă sau expunere la tetraclorură de carbon. Scăderea concentraţiei apare după dializa renală sau azotemie. Creşterea nivelului de TGO nu trebuie interpretată ca fiind patologică fără alte analize deoarece TGO creşte după afectarea oricărui organ în care se găseşte.

 



Bibliografie

Analize medicale explicate,   dr. I. Soare
www.medipedia.ro
www.synevo.ro

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.