Funcţionează stomacul sugarului la fel ca stomacul unui adult? Până la ce vârstă cresc oasele în lungime? Ce este miometrul? Apărea pubertatea acum un secol la fel ca în prezent? Răspunsurile la aceste întrebări, dar şi alte curiozităţi în continuare.
Corpul uman, 10 lucruri puţin ştiute (19)
1. La locul de unire a epifizei cu diafiza, la oasele tinere, se află cartilajul de creştere. El are rol în creşterea în lungime a osului. La sfârşitul pubertăţii, adică în jurul vârstei de 20 de ani, acesta se calcifică şi, deci, nu mai are loc creşterea în lungime.
2. La băieţi, scheletul bazinului are formă de pâlnie, iar la fete, odată cu pubertatea, acesta devine cilindric.
3. Nou-născutul prezintă o serie de reflexe arhaice. De exemplu, din această categorie face parte reflexul Moro- acela de tresărire . Un altul este Peiper - reflex de extensie a capului. Deşi banale şi poate fără importanţă la prima vedere, aceste reflexe arată integritatea centrilor subcortico-spinali.
4. Raportat la lungimea corporală, intestinul copilului este mai lung decât cel al adultului. Vilozităţile intestinale se dezvoltă pe măsură ce sugarul creşte, deci nu ne naştem cu ele complet dezvoltate.
5. Activitatea motorie a stomacului este diferită la sugari. În cursul alimentaţiei bazate pe lapte, stomacul se umple ca un recipient. Evacuarea lui se face prin contracţia întregii musculaturi gastrice, urmată de deschiderea ritmică a pilorului (sfincter ce face trecerea din stomac în intestinul subţire). Celălalt sfincter cu care este prevăzut, la trecerea din esofag în stomac, este numit cardia şi, fiindcă nu este complet dezvoltat, nu reuşeşte să limiteze regurgitarea. Odată ce îşi va diversifica alimentaţia, evacuarea conţinutului gastric la copil se va face prin unde peristaltice, ca la adult.
6. Ovarele încep să crească de la vârsta de 8 ani, atingând un maxim la 13-15 ani. Uterul creşte după 12 ani, până la aproximativ 18 ani. Acum un secol pubertatea era la fete în jurul vârstei de 16-17 ani, însă acum ea debutează la 12-14 ani. Şi la băieţi testiculele cresc lent până la 10-11 ani. La 15-16 ani se dezvoltă spermatogeneza şi are loc secreţia de hormoni testiculari.
7. În primul an de viaţă rinichii se dezvoltă rapid, mai ales în zona corticală a acestora (zona de la periferia rinichiului). Astfel, filtrarea glomerulară se îmbunătăţeşte.
8. În timpul naşterii, frecvenţa cardiacă a fătului arată dacă travaliul se realizează corespunzător. În mod normal frecvenţa cardiacă a acestuia este de 120-140 bătăi pe minut, însă orice modificare cu 19-20 bătăi pe minut este considerată normală. Totuşi, dacă se modifică substanţial frecvenţa cardiacă, acesta este un parametru care indică o problemă, chiar şi una destul de gravă încât să pună viaţa fătului în pericol.
9. Miometrul este stratul muscular, mijlociu al peretelui uterului. El se contractă în timpul naşterii. La declanşarea ei, frecvenţa contracţiilor este redusă, de aproximativ 2-3 contracţii în 10 minute. Însă spre sfârşitul travaliului, frecvenţa poate ajunge şi până la 5-6 contracţii în aceeaşi perioadă de timp. Chiar şi după ce fătul este expulzat, contracţiile continuă, ceea ce duce la eliminarea placentei.
10. Placenta îndeplineşte rol nutritiv, respirator, excretor şi endocrin pentru făt. Începând cu luna a cincea de gestaţie se consideră că placenta suferă un proces de îmbătrânire, de involuţie.
Corpul uman, 10 lucruri puţin ştiute (20)
Bibliografie:
Esenţial în fiziologie, Gheorghe Petrescu, volumele I şi II
