FătPrima copilărie este perioada cuprinsă între naştere şi anul al treilea de viaţă. La rândul său, prima copilărie se împarte în trei perioade: de nou-născut (primele 28 de zile), de sugar (1 luna-1 an) şi de copil mic (1-3 ani). Detalii, în continuarea articolului.

 

 

 

 

Perioada de sugar şi de copil se caracterizează mai ales prin continuarea proceselor de creştere şi dezvoltare armonioasă începute încă din timpul vieţii intrauterine.

În perioada de creştere, în sistemul osos predomină prezenţa osteoblastelor faţă de osteoclaste. Osteoblastele au rol în osteogeneza (formarea de ţesut osos nou), în timp ce osteoclastele au rol în osteoliză (distrugerea ţesutului osos). La maturitate apare un echilibru între cele două tipuri de celule. În timpul creşterii este necesar ca osteoblastele să predomine pentru ca osul să poată creşte atât în lungime, cât şi în grosime.

 



Curburile coloanei vertebrale se formează în primul an de viaţă, odată cu primele mişcări: ridicarea capului, statul în şezut, mersul. Aceste curburi se accentuează în ce de-al doilea an din viaţă.

Până la vârsta de 6 luni toracele are formă cilindrică, însă după această perioadă el ia forma de con pe care o are în mod normal. De asemenea, membrele superioare cresc mai încet decât cele inferioare.

În cursul copilăriei sistemul muscular creşte de la 22% la 33-36% din masa corporală. Totodată, dezvoltarea muşchilor predomină la nivelul membrelor inferioare.

Stratul cornos al pielii se îngroaşă. Rezistenţa tegumentului la agenţii fizico-chimici creşte în perioada de sugar. Glandele sebacee sunt bine reprezentate încă de la început, însă glandele sudoripare se dezvoltă mai lent. Acestea din urmă devin secretoare după vârsta de 2-3 luni.

În legătură cu sistemul respirator se poate spune că elasticitatea pulmonară creşte până la vârsta de 20 de ani. Respiraţia superficială a sugarului este compensată de frecvenţa mare a acesteia: frecvenţa respiratorie la sugar este de 30 de respiraţii pe minut, însă ea scade cu vârsta ajungând la 16 respiraţii pe minut.

La sugar cordul stă orizontal, însă el se verticalizează cu vârsta. Şi frecvenţa bătăilor cardiace scade odată cu vârsta, de la 150 de bătăi pe minut la vârsta de o lună la 120 de bătăi pe minut la vârsta de 1 an. La pubertatea frecvenţa cardiacă este de 85 bătăi pe minut.

Eritrocitele îşi micşorează diametrul şi volumul, iar durata lor de viaţă creşte odată cu vârsta. Numărul hematiilor şi cel al leucocitelor scade. Primele îşi ating valorile normale în perioada pubertară, iar cele din urmă îşi ating valorile definitive în jurul vârstei de 4 ani.

Nu doar inima are o poziţie specială la sugar, ci şi stomacul: el este dispus transversal, însă se verticalizează după vârsta de 2 ani. Forma de cârlig apare după vârsta de 7 ani.

Până la pubertate, ficatul îşi măreşte greutate de 10 ori. La sugar, funcţia antitoxică a acestuia şi secreţia biliară sunt mai scăzute.

Creierul creşte într-un ritm aproximativ constant. La vârsta de 8 ani atinge 95% din greutatea sa finală. Circumvoluţiunile acestuia se accentuează în primul an de viaţă.

Nou-născutul, sugarul şi copilul se adaptează rapid la viaţa extrauterină, după cum am observat din cele descrise. De asemenea, se observă că fiziologia copilului este diferită de cea a adultului.





Bibliografie:
Esenţial în fiziologie, Gheorghe Petrescu, volumele I şi II

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.