Există o frază care pare, la prima vedere, emană iubire prin toți porii: „Văd că ai o problemă și vreau să te repar”. Poate nu o spunem exact așa, dar multe dintre acțiunile noastre, mai ales față de cei dragi, transmit acest mesaj. Apare în subtextul comunicării. Însă, dincolo de bunele intenții, această atitudine poate crea disconfort, dezechilibru și, paradoxal, distanțare. Să vezi cum…
De ce ratatul nu profită de imperfecțiunile lumii
„Caracteristica definitorie a ratatului este să se plângă, în termeni generali, de defectele, biasurile cognitive, contradicțiile și iraționalitatea omenirii — fără să le exploateze pentru distracție și profit”, spune Nassim Taleb. Este o maximă cu multe profunzimi...
Descoperirea unui nou tip de magnetism ar putea revoluționa stocarea datelor

Fizicienii de la MIT au creat un nou tip de magnetism prin combinarea proprietăților a două clase de materiale magnetice: cele feromagnetice și cele antiferomagnetice.
Această descoperire ar putea, într-un viitor nu foarte îndepărtat, să transforme fundamental modul în care sunt construite cipurile de memorie din laptopuri și smartphone-uri.
O sondă orbitală a NASA surprinde un vulcan marțian „ieșind” deasupra norilor dimineții

Arsia Mons, un vulcan străvechi de pe Marte, a fost surprins înainte de răsăritul soarelui pe 2 mai 2025 de sonda orbitală „2001 Mars Odyssey” a NASA, în timp ce studia atmosfera Planetei Roșii, care apare aici sub forma unei ceți verzui.
NASA/JPL-Caltech/ASU
O nouă imagine obținută de sonda spațială „2001 Mars Odyssey” a NASA arată unul dintre cei mai mari vulcani ai Planetei Roșii, Arsia Mons, ieșind printr-un plafon de nori chiar înainte de ivirea zorilor.
Arsia Mons și alți doi vulcani formează ceea ce este cunoscut sub numele de „Tharsis Montes” sau Munții Tharsis, care sunt adesea înconjurați de nori de apă înghețată (spre deosebire de nori de dioxid de carbon, la fel de frecvenți pe Marte), în special în primele ore ale dimineții marțiene.
NASA, în fața unei reduceri de buget catastrofice - 47%

NASA s-a confruntat cu o presiune intensă din partea administrației Trump: supraveghere, restructurarea obiectivelor, epurarea site-ului web și altele.
Iar lucrurile s-au înrăutățit și mai mult pe 30 mai, când a fost publicată cererea de buget pentru anul fiscal 2026 a administrației Trump pentru NASA. Aceasta propune reducerea finanțării pentru știință cu 47% și a personalului agenției cu aproximativ o treime — de la 17.391 la 11.853 de angajați.
Cum un simplu „dar” subminează argumentația
„Cel care folosește primul «dar» a pierdut dezbaterea”, afirmă Nassim Taleb. De ce este „dar” atât de nociv?
Cum a contribuit Agenția Spațială Europeană (ESA) la menținerea Europei în avangarda științei

Cea mai detaliată hartă a universului, cu ajutorul satelitului Gaia (ESA)
Toată lumea a auzit de NASA, un nume sinonim cu explorarea spațială. Însă, dacă aduci vorba despre ESA, Agenția Spațială Europeană (European Space Agency), e mai probabil să întâlnești o privire nedumerită.
ESA nu este un brand la fel de recunoscut, însă a fost esențială pentru dezvoltarea explorării spațiale și a științei spațiale în Europa, oferind știință de clasă mondială la frontierele cunoașterii și permițând continentului să concureze comercial cu restul lumii.
De ce modestia este o mască pentru aroganță
„Cea mai mare parte din ceea ce numesc ei modestie este, de fapt, aroganță bine camuflată”, afirmă Nassim Taleb. Cum poate fi modestia o formă de aroganță?
Ar trebui să iei vitamina K împreună cu vitamina D?
Vitamina K este din ce în ce mai des promovată împreună cu vitamina D. Dar este această combinație susținută de dovezi științifice?
Taurina nu este un biomarker de încredere pentru... nimic
Taurina, un aminoacid care se găsește în unele alimente și care este produs și de organismul uman, s-a dovedit că încetinește îmbătrânirea la animale atunci când este administrată ca supliment, ceea ce a condus la ideea că ar putea fi un tratament promițător împotriva îmbătrânirii la oameni.
Cele mai adictive cinci substanțe. Ce efecte au asupra creierului uman

Care sunt cele mai adictive substanțe? Această întrebare pare simplă, dar răspunsul depinde de persoana întrebată. Din perspectiva diverselor categorii de cercetători, potențialul unei substanțe de a crea dependență poate fi evaluat în funcție de: daunele pe care le provoacă, valoarea sa pe piața neagră, măsura în care activează sistemul de dopamină din creier, cât de plăcut este considerat de utilizatori, gradul în care provoacă simptome de sevraj și cât de ușor creează dependență persoanei care îl folosește.
Luna este singurul corp cosmic pe care omul a pus piciorul, cu excepția Pâmântului. Au fost 6 misiuni, între 1969 și 1972

Buzz Aldrin, pe Lună, fotografiat de Neil Armstrong (Apollo 11, 1969)
Până în prezent, singurul corp ceresc pe care omul a pus piciorul este Luna, satelitul natural al Pământului. Este imposibil să nu fi auzit de teoria conspirației conform cărei aselenizarea este o ficțiune, dar, în fapt, s-au desfășurat 6 misiuni, iar astronauții au adus sute de kilograme de material lunar cu ei înapoi pe Terra, printre care și faimoasa rocă Genesis.
Suplimentar, prin sonde spațiale (eng. landers), omul a ajuns și pe Venus (misiunile Venera ale URSS), Marte (SUA și URSS), asteroidul 433 Eros (SUA), satelitul lui Saturn, Titan (ESA și NASA), asteroidul 25143 Itokawa (Japonia), asteroidul 433 Eros (SUA), asteroidul 25143 Itokawa (Japonia), asteroidul 162173 Ryugu (Japonia), asteroidul 101955 Bennu (SUA) și cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko (ESA).
Toate misiunile cu echipaj uman care au ajuns pe Lună au făcut parte din Programul Apollo al NASA, desfășurat între 1969 și 1972.
De ce, chiar și într-un univers enorm, am putea fi singura formă de viață inteligentă din univers

Suntem singuri în univers? Totul se reduce la întrebarea dacă este inteligența un rezultat probabil al selecției naturale sau o întâmplare extrem de improbabilă. Prin definiție, evenimentele probabile se întâmplă frecvent, iar cele improbabile – rar sau o singură dată.
Istoria noastră evolutivă arată că multe adaptări-cheie – nu doar inteligența, ci și animalele complexe, celulele complexe, fotosinteza și chiar viața însăși – au fost evenimente unice și, prin urmare, extrem de improbabile.
Apariția omului ca urmare a evoluției ar putea fi comparată cu câștigarea la loterie, doar că... una mult mai puțin probabilă.
De ce plângem de fericire? Mecanismul cerebral din spatele acestui paradox emoțional

Lacrimile sunt, de regulă, văzute ca un semn al tristeții sau al durerii, dar nu este deloc neobișnuit ca oamenii să plângă în momentele cele mai fericite ale vieții: nunți, nașteri, revederi, victorii sportive sau chiar în fața unui gest neașteptat de bunătate.
Aceste „lacrimi de fericire” par contradictorii, dar oferă o fereastră fascinantă către modul în care creierul uman gestionează emoțiile intense.
Telefonul tău mobil este un parazit

Păduchii de cap, puricii și teniile au fost însoțitori ai omenirii de-a lungul întregii noastre istorii evolutive. Totuși, cel mai mare parazit al epocii moderne nu este o nevertebrată care suge sânge. Este elegant, cu fața de sticlă și creat intenționat pentru a da dependență. Gazda lui? Orice om de pe Pământ cu un semnal wifi.
Departe de a fi simple unelte inofensive, telefoanele inteligente ne parazitează timpul, atenția și informațiile personale – toate în beneficiul companiilor tehnologice și al agenților lor de publicitate.
Introducere în „Eneida” de Virgiliu

Virgiliu citind „Eneida” în fața lui Augustus, Livia și Octavia, cunoscută în franceză sub titlul „Tu Marcellus Eris”, este o pictură din 1812 de Jean-Auguste-Dominique Ingres. Lucrarea înfățișează momentul în care Virgiliu, recitându-și opera în fața împăratului Augustus, a soției acestuia, Livia, și a surorii sale, Octavia, rostește numele fiului decedat al Octaviei, Marcellus, ceea ce o face pe aceasta să leșine. Consilierii lui Augustus, Marcus Agrippa și Gaius Maecenas, pot fi văzuți privind din fundal. Pictura se bazează pe o anecdotă consemnată într-o biografie a lui Virgiliu, redactată la sfârșitul secolului al IV-lea de Aelius Donatus, în care se povestește că poetul a citit pasajul din Cântul VI în care este lăudat Marcellus, fiul răposat al Octaviei, iar aceasta a leșinat de durere.
„Eneida” poetului roman Virgiliu este un poem epic în 12 cărți care povestește întemeierea Romei din cenușa Troiei. A fost probabil compus la Roma între anii 30-19 î.Hr. în timpul domniei împăratului Augustus.
Poemul poartă numele eroului troian Enea, fiul Venerei (Afrodita în mitologia greacă) și al lui Anhise, un aristocrat troian. Enea conduce supraviețuitorii din prăbușirea Troiei prin Mediterana, până la locul viitoarei Rome. „Eneida” este, așadar, o narațiune clasică de întemeiere.
Obiectul Herbig-Haro 30 - laborator pentru studierea stabilizării și deplasării particulelor de praf cosmic

Imaginea, surprinsă de telescopul spațial James Webb al NASA/ESA/CSA, prezintă Obiectul Herbig-Haro 30 într-o rezoluție fără precedent. Acesta reprezintă un disc protoplanetar văzut din lateral, înconjurat de jeturi, situat în Norul întunecat LDN 1551 din Norul molecular Taurus.
Obiectele Herbig-Haro sunt mici nebuloase întâlnite în regiunile de formare stelară, marcând locurile în care gazul emis de stelele tinere este încălzit de unde de șoc până devine luminos.
De ce ar fi nevoie pentru a putea transfera mintea umană pe un calculator

Transferul minții pe computer necesită o modalitate de a crea o copie a creierului tău și de a „urca” mintea și conștiința într-un computer. Apoi ai putea trăi în lumea digitală, poate pentru totdeauna. Ai avea conștiință de sine, ți-ai păstra amintirile și ai continua să te simți tu însuți. Dar nu ai mai avea un corp.
În acel mediu simulat, ai putea face orice faci și în viața reală – să mănânci, să conduci o mașină, să faci sport. Ai putea face și lucruri imposibile în lumea reală, cum ar fi să treci prin pereți, să zbori ca o pasăre sau să călătorești pe alte planete. Singura limită ar fi ceea ce știința poate simula în mod realist.
De unde vin gândurile noastre. Cum influențează microemoțiile gândirea spontană

Gândurile noastre sunt ca un teatru privat și, tocmai de aceea, ne pot fascina. Sunt uneori imprevizibile, alteori apar la comandă. Ne pot surprinde, stimula, ne pot împinge către acțiune și, uneori, ne fac să plângem.
La fel cum gândurile pot declanșa emoții și emoțiile pot declanșa gânduri: sentimentele influențează ceea ce se proiectează în teatrul nostru mental.
Singurele imagini de pe suprafața planetei Venus au fost obținute de misiunile Venera (URSS)

Imagine panoramică a planetei Venus obținută de sonda spațială Venera 13.
Imagine: Academia Rusă de științe/ Ted Stryk
În acest articol sunt singurele imagini trimise vreodată de pe suprafața planetei Venus. Au fost realizate de sondele spațiale Venera ale Uniunii Sovietice, care au aterizat pe Venus în anii '70 și '80.
Condițiile de pe Venus sunt atât de dure, încât sondele spațiale a avut abia suficient timp să capteze și să transmită aceste fotografii înainte să fie distruse de căldura enormă și presiunea zdrobitoare.
De nu te invidiază nimeni pentru înțelepciune
„Ceilalți te vor invidia pentru succes, pentru bogăție, pentru inteligență, pentru cum arăți, pentru statut, dar rar pentru înțelepciune”, spune Nassim Taleb. De ce ar fi înțelepciunea printre cele mai puțin prețuite?
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
