Ce sunt găurile negre ?

Printre altele, teoria relativităţii generalizate a lui Albert Einstein prezice existenţa unuia dintre cele mai stranii fenomene cosmice - găurile negre. Ipoteze recente sugerează că în chiar mijlocul galaxiei noastre este o imensă gaură neagră. De ce sunt aceste găuri "negre"? Citiţi în acest articol.

Fisiunea şi fuziunea nucleare

Fisiunea nucleară reprezintă un fenomen controlat de om. Fuziunea nucleară însă, este deocamdată doar un deziderat, dar unul care odată împlinit ar schimba soarta speciei umane într-un mod nemaiîntâlnit în istorie. Urmăriţi filmul din acest articol pentru a înţelege modul în care cele două fenomene funcţionează...

Mecanica cuantică. Principiul excluziunii (5)

Mini-documentarul dedicat mecanicii cuantice continuă cu un episod dedicat lui Wolfgang Pauli şi regulii pe care el a introdus-o în strania lume cuantică: Principiul excluziunii. Puteţi vedea apoi şi cum, plecând de la acest principiu, particulele fundamentale sunt clasificate în două mari familii: fermionii şi bosonii.

Poster „Fizica nucleară”

Scientia.ro vă oferă un al doilea poster realizat în condiţii grafice de excepţie conţinând  o sinteză a teoriilor fizicii nucleare. Astfel, veţi putea citi despre diferitele tipuri de dezintegrări (alfa, beta şi gama) ce survin la nivelul nucleului atomic. De asemenea, puteţi afla care sunt aplicaţiile fizicii nucleare, ca, de pildă, scanarea prin rezonanţă magnetică.

Mecanica cuantică. Principiul incertitudinii (4)

Al patrulea episod al documentarului dedicat mecanicii cuantice revine asupra principiului incertitudinii, continuă cu descrierea modelului cuantic al atomului de hidrogen, dar prezintă şi mecanismele care stau la baza apariţiei spectrelor de emisie şi de absorbţie ale atomilor diverselor elemente chimice.

Cum arată particulele ?

Întrebarea din titlu nu este una tocmai corectă. Şi asta deoarece particulele fundamentale sunt prea mici pentru a putea fi observate cu vreun dispozitiv imaginabil, cu atât mai puţin cu ochiul liber. Ce urmează este o serie de reprezentări aproximative ale electronului, quarcurilor şi "rudelor" lor.

Mecanica cuantică. Ecuația lui Schrödinger (3)

În al treilea episod al documentarului dedicat mecanicii cuantice, aventura lui Kevin şi a Dianei pe  acest tărâm fantastic al ştiinţei continuă cu dezbaterea principiului incertitudinii formulat de Werner Heisenberg, urmată apoi de prezentarea celei mai frumoase ecuaţii din istoria ştiinţei, ecuaţia lui Schrödinger.

Mecanica cuantică. Dualitatea undă - particulă (2)

Acest articol conţine partea a doua a documentarului care prezintă principalele idei din mecanica cuantică. În episodul 2 puteţi afla despre modelul atomic propus de Niels Bohr şi cum explică acesta liniile spectrale ale hidrogenului, dar şi despre dualitatea particulă-undă introdusă de francezul Louis de Broglie.

Mecanica cuantică. Catastrofa ultravioletă (1)

Vă prezentăm în continuare primul episod dintr-o serie de filme dedicate popularizării fizicii cuantice. Această primă parte, care va fi în curând însoţită şi de următoarele, prezintă pe înţelesul tuturor, folosind o grafică superbă, ideile şi observaţiile experimentale care anunţau la început de secol XX revoluţia ştiinţifică ce avea să urmeze.

Bosonul Higgs

Filmul următor descrie într-o manieră succintă şi clară, prin intermediul unei grafici de excepţie, mecanismul care face ca particulele fundamentale să aibă masă. Vorbim despre noţiuni teoretice, care încă nu au fost confirmate experimental, dar care sunt conţinute de Modelul Standard al particulelor elementare.

Dualitatea corpuscul-undă

Dacă lumina manifestă în anumite circumstanţe proprietăţi corpusculare, oare în cazul particulelor elementare, precum electronii sau protonii am putea vorbi de un comportament similar undelor? Fizicianul francez Louis de Broglie oferă un prim răspuns atunci când îşi susţine teza de doctorat, în 1924.

• dualitatea-unda-particula

Efectul Compton

Efectul fotoelectric

Albert Einstein explicase încă din 1905 efectul fotoelectric folosind un concept revoluţionar, cuanta de lumină. Pentru a convinge un număr important de sceptici a fost nevoie însă de observaţiile unui fizician american, Arthur Compton, care a reconfirmat teoria lui Einstein când a explicat efectul care îi poartă numele.

Iluzii optice: „Urcând şi coborând”

Iluzia optică „Urcând şi coborând”
de Maurits Cornelis Escher

Urmăriţi scările din acest castel...

Neutrino - particula fantomă. De la „remediu disperat” la premiul Nobel

 
Interacţiuni ale neutrino detectate la Observatorul de Neutrino IceCube

Avansând o ipoteză îndrăzneaţă, în anii '30 ai secolului trecut fizicianul Wolfgang Pauli propune ca „remediu disperat” pentru una din problemele fizicii vremii existenţa unei noi particule elementare, neutră din punct de vedere electric şi cu masă extrem de mică. Enrico Fermi îi dă în anul 1933 numele de neutrino.

Ce forţă ţine nucleul atomic unit?

Protonii, elemente constituente ale nucleului atomic, sunt particule cu sarcină pozitivă. Având aceeaşi sarcină, se resping reciproc. Ce face totuşi ca nucleul atomic să nu se dezintegreze? Ce ţine protonii laolaltă, deşi aparent ar trebui să se depărteze unul de altul? Aflaţi din acest articol ce forţă ţine nucleul atomic unit.

Cum funcţionează acupunctura?

Bazându-se pe principiul "sunt ignorant, dar cred cu tărie" mulţi dintre noi apelează astăzi la serviciile oferite de perşi vraci moderni ce practică acupunctura. Vechea artă chinezească şi-a găsit adepţi şi pacienţi pretutindeni. Dar pe ce se bazează această tehnică de vindecare? Citiţi aici care este filozofia din spatele acupuncturii.

Dezintegrarea radioactivă

Există elemente chimice cu nuclee masive, precum uraniul şi plutoniul, care se dezintegrează în mod spontan dând astfel naştere unor nuclee cu o mai mare stabilitate. Fenomenul poartă numele de radioactivitate şi este însoţit de eliberarea mai multor tipuri de radiaţie. Citiţi aici despre dezintegrările alfa, beta şi gama.

Atomul. Modelul atomic al lui Niels Bohr

Laureat al premiului Nobel, Niels Bohr este unul dintre fizicienii de frunte ai secolului al XX-lea. Avansând idei revoluţionare, ce contraziceau principiile fizicii începutului de secol XX, acesta a "reproiectat" atomul, introducând orbitele fixe ca regulă imuabilă pentru mişcarea electronilor şi niveluri fixe de energie pentru aceştia.

Radiaţia corpului absolut negru

Distribuţia energiei radiate de un corp negru

Corpul absolut negru a reprezentat una dintre marile probleme ale fizicii la sfârşit de secol XIX. Max Planck este fizicianul care a găsit soluţia matematică ce a eliminat "catastrofa ultravioletă". Emisia discretă a energiei, introdusă de Planck, deşi salutară pentru problema dată, i se părea necredibilă însuşi părintelui teoriei...

Iluzii optice: Enigma lui Leviant

Iluzia optică: "Enigma lui Leviant"