Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor (6). Găurile negre

În ultima parte a seriei dedicate teoriei relativităţii pe înţelesul tuturor vorbim despre implicaţiile relativităţii generalizate. Vedem ce este o gaură neagră, care sunt principalii ei parametri şi care sunt predicţiile relativităţii generalizate care nu au fost deocamdată confirmate experimental (video inclus).

Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor (5). Spațiu-timpul curb. Principiul echivalenței

Newton a avut revelaţia că un măr care cade spre pământ se află sub influenţa unei forţe misterioase, numite gravitaţie. Einstein vine însă cu o altă teorie: nu există o „forţă misterioasă" care să tragă mărul spre pământ, ci prezenţa Pământului în spaţiu duce la curbarea spaţiu-timpului dimprejurul planetei (video inclus).

Relativitatea. 4-Paradoxul garajului

Simultaneitatea, concept pe care îl folosim fără prea multe precauţii în activităţile de zi cu zi, a devenit unul problematic pentru Einstein. Mai mult, acesta a arătat că este unul fără sens, că în fapt evenimentele nu se produc în acelaşi timp, că ceea pentru un observator este simultan, pentru un alt observator este diacronic.

Timpul şi spaţiul conform teoriei relativităţii

Suntem obişnuiţi să gândim că timpul este absolut şi universal, aşa că este tulburător să aflăm că de fapt acesta "curge" în feluri diferite pentru observatori din sisteme de referinţă diferite. Dacă nu sunteţi încă lămuriţi asupra subiectului deformării timpului şi a spaţiului din seria video dedicată relativităţii, citiţi acest articol.

Relativitatea. Principiul relativităţii

Einstein s-a arătat suspicios încă din adolescenţă la faptul că se considera că lumina se supunea unui alt set de reguli decât obiectele materiale: nu i se aplica principiul inerţiei al lui Galilei. Se considera că lumină era vibraţia unei substanţe misterioase numite eter. Einstein a invalidat existenţa eterului. Cum? Citeşte mai departe...

Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor (4). E=mc2 şi echivalenţa masă-energie

Potrivit lui Einstein, totul călătoreşte în univers prin spaţiu-timp cu viteza luminii, viteza maximă posibil de atins. Dacă staţionaţi în spaţiu, „vă deplasați” prin timp cu viteză maximă, iar dacă, asemenea luminii, aţi putea călători prin spaţiu cu viteza „c", timpul dvs. ar sta în loc.  Incomprehensibil? Încercăm să ne lămurim mai jos.

Albert Einstein şi teoria relativităţii

Einstein a creat teoria relativităţii şi a pus bazele mecanicii cuantice. Dar el a fost şi un convins pacifist şi un cetăţean implicat în politica lumii în tumultuoasa perioadă de început şi mijloc de secol XX. Citiţi în continuare o scurtă introducere în viaţa marelui fizician, pregătindu-ne pentru prezentarea teoriei relativităţii.

• einstein

Cum să înmulţim rapid orice nr cu 2 cifre cu 11

Deşi înmulţirea în minte a unui număr oarecare format din două cifre cu 11 nu este chiar o sarcină dificilă, există o metodă foarte rapidă pentru a face acest lucru. Pentru ca înmulţirea rapidă să dea rezultate corecte, este nevoie ca numărul pe care-l înmulţiţi cu 11 să fie format din două cifre.

Deşi înmulţirea în minte a unui număr oarecare format din două cifre cu 11 nu este chiar o sarcină dificilă, există o metodă foarte rapidă pentru a face acest lucru. Pentru ca înmulţirea rapidă să dea rezultate corecte, este nevoie ca numărul pe care-l înmulţiţi cu 11 să fie format din două cifre.

Să luăm un exemplu: 63*11.
Regula este următoarea: se adună cele două cifre ce formează numărul (în cazul nostru, 6+3=9), se aşază acest număr între cele două cifre ale numărului, adică între 6 şi 3 (vom avea 693) şi astfel am aflat rezultatul înmulţirii!

Alt exemplu: 54*11=5(5+4)4=594

Dar ce facem în cazul în care suma celor două cifre este mai mare decât 9? În acest caz adăugăm 1 la cifra din stânga a numărului, astfel:

67*11=6^!(6+7)7=6^!(13)7=737

+++ matematica distractivă +++ matematica distractivă +++ matematica distractivă ++

Truc: cum să ghiceşti numărul!

Iată un truc cu ajutorul căruia, folosind matematica, vă veţi putea impresiona prietenii cu abilităţile dumneavoastră de ghicitor. Înainte să explicăm trucul, să-l experimentăm împreună. Aşadar:

Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor (3). Dilatarea timpului și contracția lungimii. Experimentul Hafele-Keating

În partea a treia a seriei dedicate teoriei relativităţii vorbim despre semnificaţia conceptului de an-lumină, despre deformarea timpului şi a spaţiului, precum şi despre experimentul Hafele-Keating, care, folosind curse comerciale şi cronometre foarte precise, demonstrează soliditatea teoriei relativităţii.

Cum funcţionează calculul factorial?

Calculul factorial... De acord, este o chestiune simplă pe care mulţi elevi o stăpânesc pentru că o folosesc la şcoală. Dar scopul acestui articol nu este să creeze matematicieni, ci doar să reamintească celor care au uitat ce este factorialul, cum se calculează şi la ce foloseşte.

Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor (2). Experimentul MICHELSON-MORLEY

Partea a doua a seriei dedicate teoriei relativităţii face o trecere în revistă a ideilor din fizică la momentul revoluţiei iniţiate de Einstein. Astfel, veţi afla despre J.C.Maxwell şi teoria electromagnetismului, despre experimentul Michelson-Morley şi semnificaţia acestuia, precum şi despre experimentul lui Alväger.

Cum să înmulţim rapid numere identice

Iată un lucru interesant care se întâmplă atunci când înmulţim numere identice. Să înmulţim de exemplu 12*12. Dacă păstrăm suma celor două numere, adică 24, dar scădem unu din partea stângă a înmulţirii şi îl adunăm în dreapta, vom avea următorul şir de înmulţiri

Cum funcţionează numărarea în diferite baze?

Caracteristica cea mai evidentă a sistemului nostru de numeraţie este folosirea bazei 10. Numărăm în unităţi de câte zece. Această bază a fost aleasă de multe culturi, dar şi alte baze sunt posibile şi uzitate, ca de exemplu baza 2, folosită de computere. De ce folosim baza 10?

Cum să ridici rapid la pătrat un număr ce se termină în 5?

Ce vrem să facem este să ridicăm la pătrat (ori să înmulţim cu sine însuşi) un număr ce se termină cu cifra 5, ca de exemplu 45 ori 85 ori 125. Desigur, există calea folosirii calculatorului, a unui creion şi a unei bucăţi de hârtie ori, pentru cei mai versaţi în ale calculelor, efectuarea înmulţirii în minte.

Câţi cromozomi are corpul uman?

Cromozomii se găsesc la nivelul nucleului celulei. Nucleul fiecărei celule umane conţine 23 de perechi de corpusculi purtători ai caracterelor ereditare specifice organismelor gazdă.  Aceşti corpusculi poartă numele de cromozomi. Câte un cromozom din fiecare pereche provine de la mama, respectiv de la tatăl posesorului. Aflaţi mai multe în articolul acesta.

Teoria relativităţii pe înţelesul tuturor (1)

Teoria relativităţii este legată indisolubil de Albert Einstein, creatorul acesteia şi cel mai faimos om de ştiinţă al secolului al XX-lea. Dar care sunt ideile principale ale acestei teorii şi la ce folosesc ele? În acest articol aflaţi cum funcţionează Sistemul Global de Poziţionare, GPS, şi în ce fel este acesta dependent de predicţiile relativităţii.

Ce sunt scintilatoarele?

Cristal folosit ca scintilator (înconjurat de detectoare)
credit: wikipedia.org

10 lucruri care-l fac pe om special

Din multe puncte de vedere suntem asemănători animalelor. Ştim însă că suntem speciali, că deşi anatomic semănăm foarte bine, de pildă, cu unele maimuţe antropoide, abilităţile cognitive ne fac deosebiţi, ceea ce ne-a permis să devenim stăpânii planetei şi să visăm la a popula altele. Dar ce ne face deosebiţi? Iată o listă de 10 trăsături...

Care este diferenţa dintre domiciliu şi reşedinţă?

Adeseori se face confuzie între "domiciliu" şi "reşedinţă". Din această cauză apar diverse variaţiuni pe această temă în scopul nobil de a aduce lămuriri suplimentare, ca: "domiciliu permanent", "reşedinţă permanentă, "domiciliu stabil", "domiciliu flotant" etc.

Din fericire există un text de lege care clarifică lucrurile,  Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului numărul 97 din 2005 (actualizată ianuarie 2017), unde putem găsi definiţii pentru ambii termeni.

Iată cele mai importante prevederi din această ordonanţă referitoare la subiectul nostru:

-  cetăţenii români nu pot avea în acelaşi timp decât un singur domiciliu şi/sau o singură reşedinţă. În cazul în care aceştia deţin mai multe locuinţe, îşi pot stabili domiciliul sau reşedinţa în oricare dintre ele;

-  domiciliul persoanei fizice este la adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală;

-  reşedinţa este adresa la care persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu.

Aşadar, după cum se poate observa din lectura definiţiilor de mai sus, nu există domiciliu permanent şi altul de sezon. Atunci când o persoană are încheiat un contract de locaţie (chirie) pentru un apartament, în fapt respectiva persoană are reşedinţa la adresa apartamentului închiriat, iar nu domiciliu flotant ori domiciliu temporar. Domiciliul persoanei rămâne cel trecut în cartea de identitate.

• domiciliu
• resedinta