Cum funcţionează Universul - partea I
Este posibil oare ca galaxiile îndepărtate să se distanţeze de noi mai repede decât lumina? Şi, dacă da, ne-ar fi totuşi posibil să le observăm? În mod surprinzător răspunsul este în ambele cazuri un "DA" răsunător. Cum de este cu putinţă aşa ceva? Citiţi acest articolul pentru a înţelege "cum funcţionează" Universul (video inclus).
Experimentul falsei închisori
Imaginaţi-vă că un prieten, psiholog, vă cere să participaţi într-un experiment care simulează o închisoare vreme de 2 săptămâni. Ştiţi că este doar un joc şi veţi primi şi bani pentru asta. Cum vă veţi comporta dacă veţi fi ales gardian? Veţi abuza de ceilalţi subiecţi, selectaţi pentru a fi prizonieri? Citiţi acest articol înainte de a răspunde...
Terra, Neptun şi Pluto
Continuăm seria prezentărilor video cu planetele Terra şi Neptun, dar şi cu planeta pitică Pluto. În videoclipuri, pe lângă grafica superbă ce reproduce planetele, veţi afla care sunt dimensiunile corpurilor cereşti aflate în discuţie, care sunt sateliţii acestora, precum şi alte caracteristici (video inclus).
Saturn şi Uranus
Saturn este a doua planetă ca mărime a sistemului nostru solar. Doar Jupiter este mai mare. Asemenea tuturor giganţilor gazoşi, Saturn are şi un sistem de inele. Iar inelele lui Saturn sunt extrem de spectaculoase! Uranus este un gigant planetar îngheţat - a treia planetă ca mărime a sistemului solar. Mai multe în acest articol (video inclus).
Cât de mare este Soarele?
Ce înseamnă mare şi mic? Depinde la ce ne raportăm. Luna este un corp ceresc mare pentru un observator uman, dar mic în comparaţie cu altele. Pământul ni se pare mare, dar în comparaţie cu planeta Jupiter este o pietricică în spaţiu. Soarele, care în comparaţie cu Jupiter este un gigant, în comparaţie cu alte stele este şi el doar un pitic.
Evoluţia vieţii pe Terra - IV
Seria dedicată evoluţiei vieţii pe planeta noastră continuă cu episodul al patrulea, în cadrul căruia sunt prezentate subiecte precum viteza de evoluţie a speciilor, dezvoltarea fătului şi indiciile oferite de acest proces privind evoluţia unei specii, dar şi aspecte legate de structurile moleculare comune tuturor organismelor vii.
Cum funcţionează vaccinul?
În contextul noii gripe, gripa porcină, dacă aţi avut cel mai mic interes asupra subiectului, cu siguranţă aţi aflat că cercetătorii se străduiesc să găsească un vaccin împotriva virusului ce provoacă boala. Dar cum funcţionează un vaccin şi cum ne protejează acesta de infecţia cu un microb? Din ce este constituit un vaccin?
Cum se decide sexul viitorului copil?
Există o mulţime de idei ce ţin de cultura populară privitoare la ce trebuie făcut pentru a decide sexul viitorului copil. Din păcate, majoritatea lor sunt nefondate. Aflaţi în acest articol care este mecanismul prin care se decide sexul copilului; de asemenea, vă puteţi familiariza cu câteva concepte fundamentale din genetică.
Marte şi Jupiter
Acum câteva zile v-am prezentat planetele Mercur şi Venus, corpurile cereşti din sistemului nostru solar situate cel mai aproape de Soare. Continuăm seria de articole dedicate sistemului solar cu Marte şi Jupiter, planetele cu numărul 4 şi 5 de la Soare. Între cele două planete se află centura de asteroizi (video inclus).
Cum funcţionează becul cu incandescenţă?
Thomas Edison este omul de ştiinţă care a fost creditat cu inventarea becului cu incandescenţă în anul 1879. Dacă sunteţi curioşi cum funcţionează becul cu incandescenţă, ce alte tipuri de becuri există pe piaţă şi cum funcţionează acestea, precum şi care este viitorul becului cu incandescenţă în Uniunea Europeană, citiţi articolul de faţă.
Ce este principiul acţiunii minime?
După Newton, universul este înţeles în termeni de cauză şi efect. Potrivit mecanicii lagrangiene, natura are ca scop intrinsec minimizarea cantităţii pe care am numit-o în acest articol „acţiune”. Astfel, un obiect s-ar putea deplasa pe mai multe traiectorii, numai că cea aleasă este cea pentru care „acţiunea” rezultată este minimă.
Cum funcţionează stetoscopul?
Stetoscopul este un instrument medical folosit pentru ascultarea unor anumite sunete din interiorul corpului uman. Prin simpla ascultare a sunetelor produse de inimă ori de plămâni, se pot trage concluzii referitoare la diverse boli. Citiţi acest articol pentru detalii privind alcătuirea şi funcţionarea stetoscopului.
Experimentul cu 2 fante cu electroni
Avem un electron şi două fante. Proiectăm electronul către cele două fante. Acesta poate alege pe oricare dintre cele două. Ce va face? Electronul este iniţial o particulă, devine undă, trece prin ambele fante, interferează cu el însuşi, iar apoi loveşte ecranul sub forma unei particule. Ciudat, nu? Citiţi articolul pentru detalii (video inclus).
Mercur şi Venus
Mercur şi Venus sunt cele mai apropiate două planete de Soare din sistemul nostru solar. Mercur este cea mai mică planetă a sistemului solar, iar Venus se roteşte în sens invers în jurul axei proprii, prin comparaţie cu restul planetelor. Vreţi să ştiţi mai multe? Detalii în articolul de faţă (materiale video incluse).
Cum funcţionează ultrasonicul?
Ultrasonicul, aparatul de detartraj, se foloseşte de ultrasunete pentru a îndepărta tartrul de pe dinţi. Acesta acţionează asupra tartrului fără a zgâria smalţul dinţilor.
Ultrasunetele sunt sunete de frecvenţe mari, care nu pot fi percepute de om. Frecvenţele mai mari de 18 kHz sunt considerate ca făcând parte din domeniul ultrasunetelor. Zona spectrului audio în care urechea umană face translaţia este de la 20 Hz la 18 kHz.
După cum se observă în imaginea de mai sus, instrumentul cu care se efectuează detartrajul are un vârf ascuţit. Acest vârf vibrează între 20 şi 45 kHz. Vârful este răcit cu un jet de apă care curge continuu prin vârful instrumentului, aflat în contact cu dintele.
Vârful ultrasonicului, în funcţie de modul de funcţionare ales, descrie diferite mişcări, eliptice, curbe ori în formă de 8. Apa ce curge prin vârf formează bule care înlătură rapid bucăţile de tartru eliminate de ultrasunete.
Nu se recomandă folosirea continuă a vârfului ultrasonicului pentru mai mult de 10 secunde pe un singur dinte, pentru că există riscul supraîncălzirii şi vătămării danturii. De asemenea, nu se recomandă apăsarea pe aparat în timpul tratamentului, căci, deşi poate exista impresia că apăsând mai tare efectul de curăţare va fi mai bun, în fapt vârful ultrasonicului se va opri.
BIBLIOGRAFIE:
www.blackstone-ney.com/04.TP_fundamentals.php - teoria ultrasunetelor aplicată în diverse domenii (eng.)
www.link.vet.ed.ac.uk/clive/cal/Dentistry/Website/Workplace/powered/ultrasonic.html