Istoria fizicii particulelor elementare (12): QED - giuvaierul fizicii
În episodul 12 al seriei care prezintă istoria fizicii particulelor fundamentale, Dr. Brian Cox ne introduce în fascinanta lume a electrodinamicii cuantice (QED) - teoria cuantică a luminii descoperită în mod independent în anii '40 de Richard Feynman, Julian Schwinger şi Sin-Itero Tomanaga. Aflaţi cum explică electrodinamica cuantică interacţiunea dintre particulele materiale, de pildă respingerea dintre doi electroni, prin intermediul particulei purtătoare a forţei electromagnetice - fotonul. QED a inspirat şi introducerea de particule purtătoare care să intermedieze acţiunea altor două forţe fundamentale: forţele nucleare slabă şi tare. Aşa s-au născut gluonii, particulele W+, W- şi bosonul Z.
Video: 5 minute despre funcţionarea şi componentele calculatorului personal
Filmul următor prezintă în 5 minute şi pe înţelesul tuturor, în limba engleză, componentele şi principiile de funcţionare ale unui calculator personal. Este o prezentare sumară, dar foarte utilă celor neiniţiaţi ori de-abia iniţiaţi în lumea calculatorului personal, din care veţi afla despre placa de bază, procesor, memoria RAM, placa grafică, sursa de alimentare, hard disk, dar şi despre unitatea optică, fie aceasta de tip DVD ori CD. Le veţi putea identifica cu uşurinţă după ce veţi vizualiza acest film, dar nu numai atât. Veţi afla şi ce rol joacă fiecare dintre componentele de bază ale unui computer.
What Components Are Inside My Computer?
Culori ce par radical diferite, dar sunt... identice. Două iluzii optice realmente uimitoare
Priviţi cele două imagini de mai jos. Vă vine ori nu (cel mai probabil) să credeţi, verdele strident şi albastrul care formează spirala din imaginea de mai jos şi, respectiv, liniile din cea de-a doua imagine, sunt... aceeaşi culoare.
Ştim că pare greu de crezut, dar tocmai acesta este motivul pentru care vă prezentăm cele două imagini. Dacă nu ne credeţi pe cuvânt, puteţi lua cele două imagini şi include într-un editor de imagini care vă permite să determinaţi culorile.
Veţi descoperi negreşit că şi "verdele", şi "albastrul" sunt de fapt culoarea ce are codul #7bffff. Uimitor, nu? cum funcţionează creierul uman?
Iluzie optică: observaţi leul din imagine?
Observaţi cu grijă imaginea de mai jos. Printre zebre pe undeva este ascuns un leu. Îl puteţi observa?
Istoria fizicii particulelor elementare (11) - Ciudata lume cuantică
A 11-a parte a seriei prezentate de Brian Cox şi care prezintă o scurtă istorie a fizicii particulelor elementare. O introducere în bizara lume a mecanicii cuantice. Aflaţi cum explicarea efectului fotoelectric de către Albert Einstein deschide drumul unei schimbări majore de paradigmă în fizica începutului de secol XX.
Ce salariu aţi vrea ca să faceţi aşa ceva ?
Experimente celebre: câinele lui Pavlov şi condiţionarea clasică
Ivan Pavlov a fost un celebru psiholog, fiziolog şi medic rus care a trăit între anii 1849 şi 1936. Deşi a fost laureatul din 1904 al Premiului Nobel pentru fiziologie şi medicină, numele omului de ştiinţă este asociat mai degrabă cu fenomenul condiţionării clasice pe care Pavlov l-a descris în premieră în anul 1927 în urma unor experimente avându-l drept subiect pe nu mai puţin celebrul său câine (de fapt în cadrul studiului au fost folosite, desigur, mai multe canine).
Unul din câinii lui Pavlov cu o canulă implantată pentru colectarea salivei
Credit: wikimedia.org
Istoria fizicii particulelor elementare (10) - spre o teorie unificată a forţelor
Odată electricitatea şi magnetismul unificate de către Maxwell, iar forţele nucleare tare şi slabă înţelese de către oamenii de ştiinţă, următorul pas a fost făcut în anii '60, când s-a reuşit descrierea unică a electromagnetismului şi forţei nucleare slabe sub forma a ceea ce a primit numele de forţa electroslabă. Despre această ultimă unificare realizată până în prezent de către fizicienii teoreticieni, dar şi despre visul unei Teorii a Totului care să vină cu o descriere unitară a celor 3 forţe care explică în prezent toate fenomenele din Univers (forţa electroslabă, forţa nucleară tare şi gravitaţia) ne va vorbi Brian Cox în cel de-al zecelea episod al seriei dedicate istoriei fizicii particulelor fundamentale.
Experimente celebre: Galileo Galilei şi "căderea liberă" a corpurilor
Cu siguranţă unul dintre cele mai celebre experimente din istoria ştiinţei este cel despre care unele scrieri spun că ar fi fost realizat de către Galileo Galilei în oraşul său natal, Pisa, în vârful celebrului turn înclinat din urbea toscană. Cel răspunzător cu naşterea ştiinţei moderne, cel puţin în opinia lui Stephen Hawking, ar fi demonstrat atunci independenţa de masa proprie a vitezei cu care cad liber obiectele, asta în condiţiile unei frecări neglijabile cu aerul.
Credit: wolfram.com
Premiul Nobel pentru economie 2010
Academia Regală de Ştiinţe a Suediei a anunţat astăzi câştigătorii Premiului Nobel pentru Economie pe 2010. Aceştia sunt 2 americani, Peter A. Diamond, de la M.I.T. şi Dale T. Mortensen, de la Northwestern University, Evanston şi britanicul de origine cipriotă Christopher A. Pissarides (foto) de la London School of Economics and Political Science.
Christopher A. Pissarides
Credit: nobelprize.org
Istoria fizicii particulelor elementare (9) - Forţele nucleare tare şi slabă
Continuăm călătoria în universul fizicii particulelor trecând de la gravitaţie şi electromagnetism, forţele care explică majoritatea fenomenelor cotidiene, la lumea atomului. Fizicienii au trebuit să răspundă unor noi provocări în deceniul al patrulea al secolului trecut: pe de o parte trebuia înţeles ce anume ţine nucleul atomic unit, în ciuda faptului că protonii se resping prin intermediul forţei electromagnetice, iar pe de alta, care sunt mecanismele care guvernează dezintegrarea radioactivă de tip beta. Răspunsurile la aceste două întrebări au însemnat totodată şi introducerea a două noi forţe fundamentale: forţa nucleară tare şi forţa nucleară slabă. Urmăriţi în continuare povestea acestora în comentariul lui Brian Cox.
Despărţirea cuvintelor în silabe. Reguli de bază
Există câteva reguli privitoare la despărţirea cuvintelor în silabe. Iată-le explicate mai jos.
1. Atunci când o consoană se află între două vocale, aceasta trece în silaba următoare: ca-să; pa-du-re; u-ti-li-za-re, re-ce, ve-cin, po-diș, a-fiș, le-ge, o-lea-că, lu-nă, soa-re, ra-zei.
Dacă înaintea consoanei sau după ea se află un diftong sau un triftong, consoana trece în silaba următoare:
pâi-ne; stro-pea-lă; cre-ioa-ne.
Vă mai amintiţi... cifrele romane?
Nimic spectaculos în cele ce urmează. Pornind de la curiozitatea mea de a-mi aminti cum se scriu numerele mari folosindu-mă de cifrele romane, am găsit următorul tabel pe Internet, pe care-l pun aici pentru cei care au aceleaşi curiozităţi cu mine...
Citiţi şi: Numerele romane. Cum citim şi calculăm
De la Big Bang până în zilele noastre (6) - selecția naturală
Partea a şasea a seriei „De la Big Bang până în zilele noastre" prezintă pe înţelesul tuturor o scurtă istorie a teoriei evoluţiei, cât şi mecanismele selecţiei naturale, făcând apel la o creatură imaginară botezată de autor, fostul reporter New Scientist Peter Hadfield, ipoteticus.
Video: Istoria fizicii particulelor elementare (8) - Unificarea electricităţii şi magnetismului
În episodul al optulea al seriei dedicate istoriei fizicii particulelor fundamentale, Brian Cox ne însoţeşte într-o călătorie fascinantă prin Londra. Avem ocazia să vedem două dintre monumentele închinate memoriei lui Michael Faraday, părintele electromagnetismului - staţia de transformare de lângă staţia londoneză de metrou „Elephant & Castle", dar şi statuia acestuia din faţa Institutului de Inginerie şi Tehnologie. Avem şi ocazia să îl cunoaştem, peste secole, pe James Clerk Maxwell, cel care a imaginat aparatul matematic prin intermediul căruia electricitatea şi magnetismul au devenit două faţete ale aceleiaşi realităţi, ba, mai mult, aparat matematic prin care s-a realizat o conexiune profundă între electromagnetism şi lumina însăşi.