Cum dieta a dus la dispariţia amoniţilor
Cum arată interiorul Lunii
Cercetători de la NASA împreună cu seismologi de la Universitatea Toulouse din Franţa au dezvăluit cum arată interiorul satelitului nostru natural.
Descoperirile lor sugerează faptul că acesta este destul de similar cu al Pământului, în centru aflându-se miezul intern în stare solidă cu o rază de 240 km, care se continuă cu nucleul extern lichid şi care ajunge până la 330 de km faţă de centrul satelitului. Diferenţa este dată de stratul din jurul nucleului care este doar parţial topit şi care se estimează că are o rază de 480 km.
Truc pentru ridicarea rapidă la pătrat a numerelor cu 5 la final
Există o metodă foarte simplă pe care o puteţi folosi pentru a ridica la pătrat numere mari, care au 5 la final. Să luăm următorul exemplu: 852. Rezultatul este 7225 şi poate fi calculat în câteva secunde, fără nicio bătaie de cap. Cum? Iată metoda:
Ultimele două cifre ale rezultatului vor fi mereu 2 şi 5. Deci orice înmulţire de genul a5xb5 va avea ultimele două cifre 25.
Primele două cifre rezultă din înmulţirea dintre prima cifră (8) şi cifra cu unu mai mare (9), deci 8x9=72.
Iată câteva exemple:
652 = 4225.
După cum am stabilit, 25 rezultă din înmulţirea 5x5 şi este mereu prezent la finalul înmulţirilor numerelor cu 5 la final. 42 rezultă din înmulţirea dintre primul număr (6) şi numărul mai mare cu unu decât acesta (7): 6x7=42.
952 = 9025.
5x5=25, iar 9x10=90.
Înmulţirea fără să ştii tabla înmulţirii
În fapt este vorba despre un truc ce ajută la efectuarea înmulţirilor, atunci când se cunoaşte înmulţirea până la 5x5. Odată cunoscută prima parte a tablei înmulţirii, calculele mai grele pot fi rezolvate uşor prin trucul detaliat aici.
O nouă ordine în fizică - partea 1 (29)
Continuăm traducerea lucrării "De la certitudine la incertitudine" a lui David Peat cu episodul 29, prima parte a prezentării noii ordini din fizica postmodernă. Veţi afla despre distincţia pe care David Bohm o face între "ordinea implicită" şi "ordinea explicită" a universului.
Simetria şi marile teorii unificate (28)
În acest nou episod al lucrării sale, David Peat vorbeşte despre principiile de simetrie din fizica modernă - un posibil fundament al realităţii, despre dificultăţile legate de marile teorii unificate, dar şi despre raportarea fizicii la un context nou, postmodern.
Cum funcţionează sticla antiglonţ
Probabil aţi observat că unii lideri politici ori religioşi, în public, se protejează uneori prin intermediul unui geam antiglonţ. Acest geam are o calitate pe care geamul apartamentului d-voastră nu o are: poate rezista şocului produs de un glonţ tras de un pistol.
2 erate la seria "De la Big Bang până în zilele noastre"
După finalizarea seriei "Made easy" (în varianta noastră - "De la Big Bang până în zilele noastre"), de finalul prezentării căreia ne apropiem şi noi aici, pe Scientia.ro, Peter Hadfield a adăugat pe canalul său Youtube 2 scurte videoclipuri care s-au născut în urma observaţiilor şi completărilor pe care i le-au trimis fanii săi. Am decis să le postăm şi noi pe blogul Scientia, însoţite de scurte comentarii.
ERATA 1
În cadrul primei erate, autorul pomeneşte despre câteva inexactităţi din prima parte a seriei, care prezintă istoria Universului: prima dintre acestea se referă la procesul de formare a elementelor chimice la finalul ciclului de viaţă al stelelor, când acestea colapsează şi explodează. Exploziile "obişnuite", ale novelor, dau naştere doar elementelor chimice prezente în tabelul periodic până la fier, inclusiv. Atomi mai grei decât fierul se nasc doar în urma exploziilor extrem de puternice ale supernovelor. Alte mici inadvertenţe puteţi afla urmărind filmul de mai jos (în limba engleză).
Spectrul electromagnetic. Domeniul vizibil
Ştiaţi că doar o foarte mică porţiune a spectrului electromagnetic, cea caracterizată de lungimi de undă cuprinse între 380 şi 700 de nanometri, este accesibilă ochiului uman? Aflaţi mai multe detalii despre spectrul electromagnetic vizibil din acest articol.
Iluzie optică: oricine, cu capul în jos, pare mult mai slab
Priviţi imaginea de mai jos. În partea stângă, cu capul în jos, este un tânăr care oricum, numai gras nu pare, pe când în partea dreaptă vedem un tânăr mai grăsuţ. Surpriza? În ambele imagini este aceeaşi fotografie a aceleiaşi persoane. Doar că al nostru creier, prin căi nebănuite încă, percepe imaginea răsturnată altfel, adică vede faţa bărbatului mai slabă decât este în realitate (ori, ca să fim exacţi, mai slabă decât o percepe atunci când nu este răsturnată).
Spectrul electromagnetic. Infraroşul
Ştim cu toţi că orice telecomandă transmite radiaţie infraroşie pentru a da comenzi aparatelor electronice. Dacă vreţi să aflaţi multe alte detalii despre caracteristicile infraroşului şi utilizarea sa în astronomie şi tehnologiile moderne, citiţi articolul de faţă.
De la Big Bang până în zilele noastre (11) - Creaționismul „științific” pe înțelesul tuturor
"Pot creaţionismul ştiinţific şi designul inteligent să fie considerate ştiinţă?", iată întrebarea la care încearcă să ofere un răspuns jurnalistul Peter Hadfield în acest nou episod al seriei "Made easy", episod intitulat "Creaţionismul ştiinţific pe înţelesul tuturor"...
2010: fotografii care au intrat în istorie
20 iulie, Chongqing, China: Un copil doarme pe o canapea purtată de ape în stradă în urma ploilor torenţiale din sud-vestul Chinei.
20 cei mai influenţi oameni de ştiinţă din zilele noastre
Europa - o istorie a naturii. Partea a 2-a: Erele glaciare
De-a lungul ultimilor 2 milioane de ani, Europa a fost cuprinsă de valuri de schimbări climatice extreme care au aruncat-o în mijlocul glaciaţiunilor. Pături de gheaţă groase de 2 km şi-au făcut drum spre sud peste întregul continent, ajungând până în Londra, Amsterdam sau Berlin. Pe de altă parte, perioadele interglaciare calde au atras creaturi foarte diferite: fosile de hipopotami, rinoceri, lei sau hiene au fost dezgropate din subsolul Londrei.