Compania Uber a anunțat recent că va lansa curse cu elicoptere Blade pe platforma sa începând din 2026, ca urmare a parteneriatului cu producătorul de taxiuri aeriene electrice Joby Aviation.
Roca cunoscută sub numele de Cheyava Falls are trăsături care s-ar fi putut forma în prezența vieții microbiene. NASA JPL-Caltech
În urmă cu puțin peste un an, NASA a făcut un anunț remarcabil: roverul Perseverance găsise posibile semne ale vieții străvechi pe Marte. Acum, detaliile tehnice ale acelei descoperiri au fost publicate într-un articol din revista Nature care, în ciuda formulării sale destul de modeste, s-ar putea dovedi, în cele din urmă, printre cele mai semnificative din istoria științei.
Concluzia este aceasta: ar putea fi vorba de viață, dar nu vom ști sigur până când nu vom aduce probele pe Pământ. Perseverance a colectat deja un fragment din roca respectivă; trebuie doar să mergem și să-l recuperăm.
Filozoful american Drew M. Dalton încearcă să înțeleagă consecințele filozofice și existențiale ale științei, în special ale termodinamicii, ajungând la concluzia că înțelegerea „vechii filozofii”, conform căreia trebuie să trăim în acord cu natura, este greșită, căci natura este un fel de mare dezintegrator inexorabil; ce putem însă face este să ținem cont de ceea ce știm și să ne calibrăm viețile și acțiunile în consecință.
Iată mai jos principalele idei dintr-un articol recent al acestuia, denumit „Nature is evil” .
• Totul în univers mănâncă și este mâncat. Totul distruge și este distrus. Este datoria noastră morală să reacționăm împotriva universului.
• Realitatea nu este nici pe departe atât de binevoitoare. La fel ca tot ceea ce există – stele, microbi, petrol, delfini, umbre, praf și orașe – nu suntem nimic mai mult decât cupe sortite să se spargă la nesfârșit de-a lungul timpului, până nu va mai rămâne nimic de distrus. Aceasta este oroarea tăcută care structurează însăși existența.
Cuișoarele au fost de mult timp un element de bază în bucătării și în medicina tradițională. Cunoscute pentru aroma lor pregnant-picantă, se găsesc de obicei întregi sau măcinate, precum și sub formă de ulei ori extract.
Însă, dincolo de farmecul lor culinar, cuișoarele atrag atenția cercetătorilor și a medicilor pentru proprietățile lor analgezice (calmante) puternice.
Dar ar putea oare această mirodenie modestă să rivalizeze cu ibuprofenul sau cu alte calmante folosite pe scară largă?
Cea mai mare minciună a celor care creează și răspândesc dezinformare este aceea că vor să te facă „să gândești cu mintea ta”. Își avertizează publicul-țintă să nu fie „oi” și să nu lase ca vocile „mainstream”, „statul paralel” sau alți inamici inventați să le spună în ce să creadă.
Dar, într-un caz clasic de deturnare a atenției, în timp ce te avertizează de asta, folosesc o serie de trucuri manipulatoare pentru a se asigura că, de fapt, nu gândești limpede sau independent.
Un raport OCDE recent privind starea învățământului, ale cărui concluzii le puteți citi mai jos, arată că proporția tinerilor din România cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care nu sunt nici angajați, nici în programe de educație sau formare profesională este peste media OCDE: 22% față de 14%.
Mai jos găsiți o prezentare generală a principalelor caracteristici ale sistemului de educație din România, pe baza datelor din raportul „Education at a Glance 2025”. Accentul cade pe educația terțiară, dar sunt analizate și alte segmente ale sistemului de educație.
Anne Frank în decembrie 1941. Wikimedia Commons
Anne Frank. Toată lumea îi cunoaște fotografia. Pentru unii, ea arată zâmbetul ștrengăresc al unei fetițe, „Miss Quack Quack”. Pentru alții, imaginea reprezintă un văl enigmatic de mister, asemănător cu Mona Lisa lui Leonardo da Vinci.
Milioane de oameni i-au citit jurnalul, au urmărit diverse adaptări pe scenă și pe ecran sau au vizitat expoziții dedicate poveștii ei. Mii de vizitatori se așază la coadă în fața casei din Amsterdam unde Anne a petrecut 760 de zile în anexa secretă, ascunzându-se de Gestapo și de colaboratorii olandezi.
Yanis Varoufakis a fost pentru scurt timp ministru de finanțe al Greciei în 2015. Acesta a scris mai multe cărți de economie, dar cea intitulată „Technofeudalism. What Killed Capitalism” a făcut multe valuri atât în zona economică, dar și în cea politică. Varoufakis susține că nu mai trăim într-o societate capitalistă, ci că, în fapt, capitalismul s-a transformat într-o „formă avansată tehnologic de feudalism”.
Criza climatică și de sănătate în 5 cifre:
1. Mortalitatea cauzată de căldură în România a crescut cu circa 8% în perioada 2013-2022 comparativ cu perioada 2003-2012.
2. Până în 2040, 50% din populația urbană din România va fi afectată de valuri de căldură extreme.
3. Sistemul de avertizare din România permite existența „ferestrelor de risc” de 3-5 °C în care populația este expusă riscului termic fără avertizări.
4. Trei sisteme vitale sub atacul căldurii: sistemul cardiovascular, cel respirator și cel nervos.
5. Decesele asociate căldurii înregistrate la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani au atins cel mai înalt nivel înregistrat în 2023 în Europa, cu 167% mai mare decât în 1990-1999.
David Wallace, fizician și autor al acestui articol, susține „viziunea decoerentă” asupra mecanicii cuantice - unde la nivel fundamental nu există nici probabilitate, nici colaps al funcției de undă - și în forma ei cea mai pură, interpretarea universurilor multiple a lui Hugh Everett III.
Fizicienii privesc de mult timp cu suspiciune „problema măsurării cuantice”: presupusa enigmă a felului în care putem înțelege mecanica cuantică. Toată lumea este de acord (nu-i așa?) asupra formalismului mecanicii cuantice; orice discuție suplimentară privind interpretarea acelui formalism poate părea doar vorbe goale. Iar celebra „interpretare a universurilor multiple” a lui Hugh Everett III pare și mai dubioasă decât altele: nu doar vorbe inutile, ci și universuri inutile. Nu-ți pierde vremea cu vorbe sau lumi; taci și calculează.
Într-o discuție recentă dintre Vlad Petreanu și Moise Guran, în două rânduri, cei doi încearcă să se lămurească ce e un termen, ce pare nou pentru ei, „obsolit” (cum îl pronunță ei). „Cum se traduce «obsolit»?”, se întreabă Vlad Petreanu.
Cu siguranță, termenul este nou pentru aceștia, ajuns la ei pe filiera engleză, dar termenul nu doar că nu este nou în limba română, ci dicționarele îl tratează ca pe unul învechit!
În „Când nu mai înțelegem lumea”, Benjamin Labatut alege câteva episoade din istoria științei, la care, pornind de la date istorice cunoscute, adaugă și un pic de ficțiune pentru a da mai mult farmec povestirii. În esență, pune în pagină povestea câtorva descoperiri științifice fundamentale prin prezentarea detaliată a ce credea el că au fost în realitate oamenii de știință din spatele acestor descoperiri. Ce reiese cu violență din text este că mulți dintre cei care au schimbat lumea au avut personalități extreme, mistuiți de pasiunea pentru mister și esența ultimă a lumii.
Mai jos, un scurt extras din ultimul capitol al cărții, referitor la mecanica cuantică.
Filosofii lumii islamice se delectau cu experimente de gândire. Dacă ar dispărea cerurile, se întrebau ei, ar continua timpul să curgă? Dacă existența ar fi distinctă de esență, ar însemna asta că însăși existența trebuie să existe? Poate Dumnezeu să-ți transforme servitorul din casă într-un cal, astfel încât, întorcându-te acasă, să descoperi că a urinat peste toate cărțile tale?
Dar cel mai faimos este așa-numitul experiment de gândire al „omului zburător”, conceput de cel mai influent filosof al lumii islamice, Avicenna (în arabă, Ibn Sīnā, care a trăit între anii 980 și 1037 e.n.).
„Când visăm, suntem conștienți, dar ne lipsește capacitatea de a ne privi „din afara momentului”. Nu știm că visăm. Pur și simplu existăm în cadrul experienței nemijlocite din vis. A visa înseamnă a fi fără a ști că ești”.
Rachel Barr, specializată în neuroștiință moleculară, vorbește despre rolul special al visului în analiza conștiinței într-un articol recent: „What the stages of sleep reveal about consciousness”. Iată principalele idei.
• Cât timp suntem treji, experiența conștientă este modelată de senzație și acțiune.
Cât timp dormim, acea arhitectură se dizolvă și se rearanjează.
Om sau șobolan?
(vezi mai jos semnificația imaginii)
Computerele au stimulat interesul modern pentru cogniție. Acest termen, „cogniție”, acoperă cunoașterea, conștientizarea și procesele mentale în general.
Computerele i-au influențat pe psihologii cognitiviști în cel puțin trei feluri:
(1) computerele au oferit o nouă perspectivă, prezentând inteligența ca procesare a informației;
(2) computerele au furnizat un instrument pentru cercetare, de exemplu prin afișarea stimulilor, colectarea răspunsurilor și analizarea datelor;
(3) computerele au oferit o nouă modalitate de testare a teoriilor prin simulări: imitații ale proceselor mentale în programe informatice.
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Cumpără un exemplar printat!
Clic pe imagine pt. detalii.