Cum funcţionează un sistem de operare

Cei mai mulţi utilizatori au o idee despre ce înseamnă un sistem de operare. Dar experienţa comună cu sistemul de operare înseamnă ecranul iniţial, desktopul. În acest articol vom privi "în spatele cortinei", pentru a înţelege cum funcţionează de fapt un sistem de operare.

Computerul. Concepte fundamentale

Ce înseamnă că un computer foloseşte sistemul binar? Care este diferenţa dintre analogic şi digital? Este digitalul superior analogicului? De ce sunt atât de fierbinţi paginile ce ies dintr-o imprimantă cu laser? De ce o memorie va avea 512 MB ori 1024 MB, nu 500 ori 1000?

Cafeaua şi riscul de cancer de pancreas

Cancerul de pancreas este una dintre cele mai agresive și refractare la tratament malignități la om. Nu există un test screening pentru detectarea timpurie a acestui tip de cancer și niciun tratament eficient care să prelungească speranța de viață.

Inteligenţa din stup. Albinele melifere

Albinele, banalele insecte cu creiere miniaturale, pot face lucruri remarcabile, aducând în acest fel în discuţie probleme interesante legate de natura inteligenţei. Inteligenţa albinelor a devenit obiect de studiu pentru cercetători. Detalii, în continuare.

Descoperire: bacterii în lacul antarctic Vida

Un grup de oameni de ştiinţă de la NASA, Desert Research Institute (DRI), de la University of Ilinois din Chicago şi din alte 9 instituţii au descoperit o comunitate de bacterii într-un loc în care nu prea se aşteptau să găsească urme de viaţă:  lacul Vida, Antarctica.

Fizica particulelor elementare (7)

Ca urmare a numeroaselor descoperiri, au apărut alături de fizica moleculară şi fizica atomică noi domenii ale fizicii: fizica nucleară şi fizica particulelor elementare. Va urma un şir lung de descoperiri în domeniul particulelor, care se succed cu repeziciune.

Modelul atomic modern - continuare (6)

La a cincea Conferință Solvay despre electroni şi fotoni (1927), mecanica cuantică a fost consacrată ca teorie a materiei la scară atomică. Forma cea mai generală a mecanicii cuantice va fi dată de fizicianul englez Paul Adrien Maurice Dirac (1902-1984).

Modele atomice. Mecanica cuantică (5)

În acest al cincilea episod al seriei dedicate fizicii vorbim despre variantele de modele atomice propuse la început de secol XIX şi trecem în revistă cele mai importante realizări din domeniul mecanicii cuantice, de la Niels Bohr până la Werner Heisenberg.

Câţi ani ai pe celelalte planete ale sistemului solar?

În orice interacţiune socială informaţiile privind vârsta, numele şi ocupaţia trezesc interesul general. Dar probabil cea mai vânată informaţie este cea legată de vârstă. Îţi aduci aminte când erai copil cât de des ţi se punea întrebarea: „Câţi ani ai?”. Obsesia pentru vârstă rămâne constantă de-a lungul întregii vieţi şi probabil de aceea purtăm cu toţii pecetea acestui număr compus la început dintr-o singură cifră, la care se mai adaugă încă una după numai nouă ani.

Dar oare câţi dintre noi suntem conştienţi de faptul că vârsta noastră depinde în întregime de planeta pe care trăim, mai precis de viteza cu care ea se mişcă în spaţiu în jurul Soarelui? Căci la urma urmei un „an” este perioada de timp de care are nevoie Pământul ca să facă o rotaţie completă în jurul Soarelui. Iar această perioadă de timp este de 365,25 zile, ceea ce înseamnă că vârsta noastră depinde şi de viteza cu care Pământul se învârte în jurul axei sale: 24 de ore.

Gândirea critică. Cum o folosim?

Puţini ar fi probabil cei care ar susţine că ar putea obţine o formă fizică optimă fără să se antreneze intens şi constant. Sau să vorbească o limbă străină fără să treacă printr-un lung şi dificil proces de învăţare. Ori să pună pe picioare o afacere fără să înţeleagă şi să aplice principiile de marketing.

Criza de la finele sec. XIX. Relativitatea (4)

Continuăm seria dedicată fizicii cu prezentarea problemelor şi realizărilor de la finele sec. XIX şi începutul sec. XX. La acel moment se ajunsese la o criză a fizicii, ca urmare a unor descoperiri ce nu puteau fi explicate pe baza principiilor mecanicii clasice, newtoniene.

Particulele elementare şi săgeata timpului

Timpul trece, inexorabil, dinspre trecut spre viitor. Dar de ce se întâmplă astfel? Încă nu ştim precis, deşi există teorii ce încearcă să răspundă la dificila întrebare. Recent, pentru prima dată în lumea particulelor, a fost măsurată aşa-numita săgeată a timpului.

Matematica mentală. Tabla înmulţirii de la 11 la 19. Înmulţirea dintre două numere formate din 1 şi respectiv 2 cifre

În acest articol explicăm două trucuri ce vă pot ajuta să ajungeţi un adevărat maestru al matematicii mentale. De exemplu, veţi putea înmulţi mental orice 2 numere formate din 2 cifre.

Electromagnetism. Faraday şi Maxwell (3)

Continuăm seria dedicată istoriei fizicii de la Galileo Galilei şi până în zilele noastre cu perioada primei revoluţii post-newtoniene. Vorbim despre electrodinamica lui Faraday şi Maxwell, dar trecem în revistă şi realizările lui H. Hertz, H.A. Lorentz şi P. Zeeman.

Războiul cuvintelor. Paradoxul lingvistic

Dacă limbajul a evoluat pentru a facilita comunicarea, care este motivul pentru care cei mai mulţi oameni nu înţeleg ce spun majoritatea celorlaţi oameni? Mark Pagel crede că limbile sunt aşa de multe pentru că e posibil să fi evoluat tocmai pentru a ne împiedica să comunicăm.

Istoria fizicii. Mecanica analitică (2)

Continuăm seria care îşi propune o trecere în revistă a celor mai importante figuri şi descoperiri din istoria fizicii, de la Galileo Galilei şi până la descoperirea bosonului Higgs în acest an la LHC, cu mecanica analitică şi cele două figuri reprezentative ale sale: Lagrange şi Hamilton.

Violul de pe timpul întâlnirii. Cauze

La sfârşitul anilor 1980, un nou termen a intrat în vocabularul studenţilor din SUA: violul la întâlnire. Acesta are loc atunci când un bărbat forţează o femeie cu care se întâlneşte să facă sex, de obicei, crezând greşit că ea „a cerut-o” sau „ea o vrea”.

Cauzele geloziei bărbatului

Un element comun al problemelor din relaţiile bărbat-femeie îl constituie gelozia bărbatului. Un bărbat care încearcă să domine o relaţie, jucând ceea ce Fromm numeşte rolul sadic, poate arăta o gelozie exagerată spre protejarea „proprietăţii” sale.

Violenţa în relaţii (masochismul). Un model

Eric Fromm a scris despre sadici şi masochişti în 1956, dar s-ar fi putut referi foarte bine ce a scris la unii dintre studenţii de astăzi. Relaţiile imature se încadrează, de multe ori, într-un model asemănător sadismului psihologic descris de Fromm.

“Sadismul psihologic” în relaţiile imature

Fromm (1956) a descris un model al sadismului şi masochismului psihologic, care apare în multe relaţii imature. Masochistul dintr-o astfel de relaţie este cel care are rolul pasiv, de supunere. În cultura noastră, de obicei, masochistul este de sex feminin, dar nu mereu.