Poate lumina să orbiteze în jurul unei găuri negre?
Găurile negre exercită cele mai puternice efecte gravitaţionale din întregul Univers. În consecinţă, pot ele oare să devieze lumina atât de mult încât aceasta să orbiteze o gaură neagră? Şi cum ar arăta aceasta dacă am putea supravieţui tentativei de a urmări lumina în această călătorie în jurul unei găuri negre?
Berea. O scurtă istorie
Se pare că prepararea şi consumul de bere au fost activităţi care au fost parte din experienţa umană încă de la începuturile civilizaţiei. În urmă cu aproximativ 10.000 de ani omenirea a început să se îndepărteze de modul de viaţă al culegătorilor şi vânătorilor nomazi şi a început să se stabilească în anumite locuri pentru a cultiva pământul. Cerealele, un ingredient important în procesul de obţinere a berii, au fost cultivate de către aceste noi societăţi agricole.
Inteligenţa specializată a albinelor
Animalele sunt în general “inteligente”, presupunând o continuă adaptare a speciilor. Dacă o anumită formă de procesare a informaţiei face ca membrii unei specii să aibă mai multe şanse de a se reproduce şi de a-şi transmite genele mai departe, acest tip de inteligenţă va fi selectat de specia respectivă.
Calculii urinari şi citratul de potasiu
Există mai multe tipuri de calculi urinari (pietre) care dau naştere unei crize nefretice (criza dureroasă generată de migrarea unui calcul pe traiectul urinar) şi unei litiaze renale (pietre la rinichi). Calculii renali sunt depozite minerale cristaline ce se formează în rinichi. Alături de concentraţia crescută de ioni în urină, scăderea volumului şi pH-ului urinei, precum şi reducerea nivelului substanţelor care inhibă în mod natural formarea calculilor (citrat, magneziu, mucoproteinele Tamm-Horsfall, bikunin) reprezintă factori favorizanţi pentru dezvoltarea urolitiazei.
O simplă doză de antidepresiv modifică arhitectura creierului
O simplă doză de antidepresiv este suficientă pentru a produce schimbări dramatice la nivelul arhitecturii funcţionale a creierului uman. Scanări cerebrale realizate pe oameni înainte şi după ce au primit o doză acută dintr-un SSRI comun (inhibitor selectiv al recaptării serotoninei) au scos la iveală modificări în ceea ce priveşte conexiunile de la nivelul creierului într-un interval de trei ore, se arată într-un studiu publicat în Current Biology pe 18 septembrie.
Vom ajunge să explorăm Universul cu ajutorul "vântului" stelar?
„Vântul” stelelor – presiunea exercitată de fotonii care provin de la stele – va fi folosit în călătorii spaţiale în viitorul apropiat. Ideea nu este nouă, însă construirea unor „pânze” adecvate pentru aceste nave spaţiale nu este deloc uşoară. O nouă invenţie care se inspiră de la arta tradiţională japoneză, origami, ar putea reprezenta o soluţie atât pentru viitoarele călătorii în spaţiul îndepărtat, cât şi pentru realizarea unor sateliţi ecologici.
Un filozof lămureşte disputa cu privire la senilitatea lui Einstein
Critica lui Albert Einstein asupra teoriei cuantice, cea care a fost considerată un timp îndelungat ca fiind un semn de senilitate, este justificată într-o nouă carte de către profesorul de filozofie Thomas Ryckman de la Stanford University şi de către omul de ştiinţă Arthur Fine de la Universitatea din Washington.
Proiectul Titan explorează constituenţii fundamentali ai materiei
Lumea noastră este formată din particule atât de mici, încât acestea ar putea fi considerate de fapt puncte din spaţiu. Acestea sunt quarcurile, particule relativ recent apărute în cadrul fizicii particulelor, dar a căror existenţă a fost postulată încă de pe la mijlocul anilor '60. Uniţi aceste particule şi veţi obţine protoni şi neutroni. Uniţi-le în continuare pe acestea din urmă şi veţi obţine nucleele atomilor. Mai departe acestea formează Universul nostru.
Teoria autodeterminării. Nevoile de bază
De ce unii oameni sunt plini de viaţă, deschişi, curioşi şi grijulii, iar alţii, epuizaţi, egoişti, iresponsabili sau chiar agresivi faţă de cei apropiaţi? Ce mecanisme reuşesc să scoată ce este mai bun în noi sau, din contră, ce este mai rău? Unul dintre răspunsuri este oferit prin intermediul teoriei autodeterminării. Aceasta afirmă că atât tendinţele spre dezvoltare, cât şi vulnerabilităţile ce conduc la o stare de rău, pot fi explicate în mare parte printr-un singur principiu de bază.
De ce nu am reuşit să contactăm extratereştrii până acum
Atunci când a fost întrebat dacă există viaţă inteligentă pe alte planete, fizicianul Enrico Fermi a dat un răspuns celebru: ,,Dar unde sunt extratereştrii?". Orice civilizaţie suficient de avansată pentru a realiza călătorii interstelare ar popula întreaga galaxie într-o perioadă de timp relativ scurtă. Totuşi, nu am reuşit să contactăm alte forme de viaţă din Univers. Răspunsul respectiv a devenit cunoscut drept Paradoxul Fermi.
Zece dintre cele mai bizare teorii cu privire la cauza dispariţiei dinozaurilor
Este cert că paleontologii sunt de acord asupra faptului că toţi dinozaurii sunt morţi. Dar dincolo de această opinie comună, există numeroase puncte de dezacord între aceştia, în special cu privire la cauza extincţiei acestor reptile gigant. În continuare puteţi afla 10 dintre cele mai neobişnuite teorii care au fost emise în legătură cu acest subiect.
Când ştiinţa şi filozofia se întâlnesc într-un univers "reglat fin"
Atunci când oameni de ştiinţă de renume vorbesc în mod serios despre milioane de universuri, vechea întrebare „Suntem singuri?" capătă un sens cu totul nou. Universul nostru aflat în expansiune este inimaginabil de mare şi expansiunea acestuia se pare că este accelerată, iar dacă lucrurile chiar stau astfel atunci există un echilibru foarte delicat în cadrul cosmosului.
Artefacte „inexplicabile”. Mit sau adevăr?
Astăzi ne vom înarma cu un târnăcop şi o lopată pentru a săpa în interiorul unor straturi vechi de pământ şi pentru a scoate la iveală unele lucruri ce nu ar trebui, de fapt, să existe acolo. De fapt, la o inspecţie mai de aproape, acestea cu siguranţă nu ar trebui să fie acolo.
Misterul discurilor protoplanetare este explicat cu ajutorul magnetismului
Cercetătorii care utilizează telescopul Spitzer al NASA pentru a studia stelele aflate în curs de dezvoltare au încercat de mult timp să înţeleagă de ce aceste stele emană mai multă lumină infraroşie decât era de aşteptat. Discurile din care se formează planetele şi care înconjoară stelele tinere sunt încălzite de lumina stelelor şi emit lumină infraroşie, dar telescopul Spitzer a detectat un aport suplimentar de lumină infraroşie care provenea de la o sursă necunoscută.
Neutrinii de la Gran Sasso ne arată ce s-a întâmplat cu Soarele în ultimii 100.000 de ani
Pentru prima dată experimentul BOREXINO, un experiment instalat în laboratorul subteran italian de la Gran Sasso, a reuşit să măsoare neutrinii care iau naştere în inima Soarelui în interacţiuni nucleare între protoni. Aceşti neutrini ne ajută să înţelegem mai bine cum funcţionează steaua de care depinde viaţă noastră. În urma studiului acestor minuscule particule, cercetătorii au ajuns la o concluzie interesantă legată de activitatea Soarelui în ultimii 100.000 de ani.
Mai probabil ca niciodată: Trebuie să existe particule mai mici decât particula Higgs
Nimeni nu a văzut încă particule care să fie mai mici decât particula Higgs. Cu toate acestea, unele teorii prezic existenţa lor şi în prezent cele mai importante dintre aceste teorii sunt atent analizate. Rezultatul: existenţa unor particule care nu au fost încă observate este acum mai probabilă ca oricând.
De ce trecutul, prezentul şi viitorul sunt singurele noastre opţiuni?
În acest articol vom încerca să ne dăm seama de ce universul în care trăim nu este o lume bidimensională sau una cu două dimensiuni de timp. Sau, cel puţin, vom încerca să ne dăm seama de ce aceste lumi nu ar putea adăposti forme de viaţă complexe.
De ce colapsul atomilor nu distruge toată materia din Univers?
Astăzi vom afla de ce electronii nu cad în nucleele atomice şi nu provoacă în acest mod distrugerea întregii materii din Univers. Astăzi voi răspunde la următoarea întrebare: „De ce electronii încărcaţi electric negativ nu se „lipesc" de protonii încărcaţi electric pozitiv din atom atunci când aceştia se află în starea lor de energie minimă?"
Un nou model ştiinţific care defineşte inteligenţa extraterestră
Dacă vreodată vom detecta o civilizaţie extraterestră sau orice fel de viaţă extraterestră, atunci mai mult ca sigur că aceasta va arăta foarte diferit faţă de noi. Formele de viaţă extraterestre vor gândi, de asemenea, probabil, într-un mod care este complet diferit faţă de cel cu care suntem noi obişnuiţi. Iată în continuare cum cred experţii că s-ar putea prezice modul de gândire al unor fiinţe extraterestre.
Există trecut şi viitor? Dacă da, este viitorul determinat şi ce înseamnă asta pentru caracterul aleatoriu al lumii cuantice?
Întrebare: Există trecut şi viitor? Dacă da, este viitorul determinat şi ce înseamnă asta pentru caracterul aleatoriu din lumea cuantică? Răspunsul fizicianului: Asta chiar este o întrebare dificilă, deoarece cuvântul „există" poartă cu el unele „ipoteze care se bazează pe ideea de timp". De exemplu, dacă întrebaţi „Colosul din Rhodos există?" răspunsul corect ar trebui să fie „a existat, dar nu mai există în prezent".
Astronomii au fost martorii dezintegrării misterioase a unui asteroid într-un mod care nu a mai fost observat niciodată
Astronomii au asistat pentru prima dată la dezintegrarea unui asteroid în mai mult de 10 bucăţi. Această descoperire a fost publicată online în data de 6 martie în Astrophysical Journal Letters. Deşi nuclee fragile de cometă au fost observate anterior în timp ce se dezintegrau atunci când se apropiau de Soare, nimic din ce s-a putut vedea anterior în centura de asteroizi nu se poate compara cu acest tip de dezintegrare. Telescopul spaţial Hubble al NASA a reuşit să fotografieze această dezintegrare ciudată.
