Ce forţă ţine nucleul atomic unit?
Protonii, elemente constituente ale nucleului atomic, sunt particule cu sarcină pozitivă. Având aceeaşi sarcină, se resping reciproc. Ce face totuşi ca nucleul atomic să nu se dezintegreze? Ce ţine protonii laolaltă, deşi aparent ar trebui să se depărteze unul de altul? Aflaţi din acest articol ce forţă ţine nucleul atomic unit.
Cum funcţionează acupunctura?
Bazându-se pe principiul "sunt ignorant, dar cred cu tărie" mulţi dintre noi apelează astăzi la serviciile oferite de perşi vraci moderni ce practică acupunctura. Vechea artă chinezească şi-a găsit adepţi şi pacienţi pretutindeni. Dar pe ce se bazează această tehnică de vindecare? Citiţi aici care este filozofia din spatele acupuncturii.
Dezintegrarea radioactivă
Există elemente chimice cu nuclee masive, precum uraniul şi plutoniul, care se dezintegrează în mod spontan dând astfel naştere unor nuclee cu o mai mare stabilitate. Fenomenul poartă numele de radioactivitate şi este însoţit de eliberarea mai multor tipuri de radiaţie. Citiţi aici despre dezintegrările alfa, beta şi gama.
Atomul. Modelul atomic al lui Niels Bohr
Laureat al premiului Nobel, Niels Bohr este unul dintre fizicienii de frunte ai secolului al XX-lea. Avansând idei revoluţionare, ce contraziceau principiile fizicii începutului de secol XX, acesta a "reproiectat" atomul, introducând orbitele fixe ca regulă imuabilă pentru mişcarea electronilor şi niveluri fixe de energie pentru aceştia.
Radiaţia corpului absolut negru
Distribuţia energiei radiate de un corp negru
Corpul absolut negru a reprezentat una dintre marile probleme ale fizicii la sfârşit de secol XIX. Max Planck este fizicianul care a găsit soluţia matematică ce a eliminat "catastrofa ultravioletă". Emisia discretă a energiei, introdusă de Planck, deşi salutară pentru problema dată, i se părea necredibilă însuşi părintelui teoriei...
Iluzii optice: Enigma lui Leviant
Iluzia optică: "Enigma lui Leviant"
Cel mai rapid avion din lume
La fel ca în cazul aparatului pilotat de Chuck Yeager (celebrul X-1 - primul avion care a depăşit bariera sunetului), modelul X-15A-2, un avion din seria X-15 este cel mai rapid aparat de zbor cu echipaj uman construit vreodată. Este lansat dintr-un portavion şi poate atinge viteze de până la 7297 km/h, adică aproximativ Mach 6,72. Acest aparat de zbor este propulsat de o rachetă şi deţine şi recordul de altitudine pentru aparate de zbor cu echipaj uman, urcând la mai mult de 100 de kilometri. A fost construit pentru aviaţia militară a SUA şi NASA.
Iluzii optice: segmente (in)egale
Iluzia optică Segmente inegale
Deşi segmentele AB şi CD par a fi în mod clar inegale, în fapt au aceeaşi dimensiune...
Atomul. Modelul atomic al lui Rutherford
În 1909 Ernest Rutherford a sugerat efectuarea unui experiment folosind particule alfa şi o foiţă de aur. Rezultatele acestui experiment au condus la schimbarea modului de înţelegere a structurii atomului. "Noul" atom era în cea mai mare parte spaţiu gol şi constituit din nucleu şi electroni orbitând în jurul acestuia.
Iluzia optică „Terasa imposibilă”
Iluzia optică Terasa imposibilă.
Adaptare după o iluzie de Sandro del Piero
La ce bun apendicele?
Ce este apendicele?
Apendicele este un un segment al intestinului, de forma unui tub, care se găseşte în abdomenul drept inferior, conectat la cecum, aproape de intersecţia dintre intestinul gros şi intestinul subţire. Are lungimea de aproximativ 10 cm şi un diametru de circa 8 milimetri.
Mecanica cuantică: pisica lui Schrödinger
Mecanica cuantică ne spune că lumea particulelor elementare este guvernată de legi stranii, contraintuitive. Cum ar arăta lumea noastră dacă şi la nivel macroscopic fenomenele s-ar petrece la fel? Schrödinger a dat răspuns la această întrebare cu ajutorul unui experiment imaginar.
Atomul. Modelul atomic al lui Thomson
La aproximativ o sută de ani de la conceperea modelului atomic al lui John Dalton, fizicianul englez Joseph John Thomson (1856-1940) imaginează un nou tip de atom, bazat pe constatările făcute în urma experimentelor cu tuburile catodice, schimbând odată pentru totdeauna concepţia atomului indivizibil.
Iluzia optică. Discuri identice ce par diferite
Iluzia optică Tabla de şah
Discurile de la intersecţia dintre pătrate, deşi par nuanţe diferite de gri, sunt identice.
Iluzia optică „Tabla de şah”
Iluzia optică Tabla de şah
Priviţi cele două pătrate notate cu A şi B. Deşi par de luminozităţi diferite, nu sunt, singura diferenţă dintre pătrate fiind că pe unul scrie A, iar pe celălalt B. Diferenţa de percepţie apare, cel mai probabil, din cauza modului în care ochiul tratează contextul imaginii: umbra obiectului verde, modul în care cade lumina etc.
Einstein şi efectul fotoelectric
Două dintre concepţiile greşite pe care o parte a publicului le are despre marele Albert Einstein sunt că teoria relativităţii i-ar fi adus premiul Nobel pentru fizică şi că el ar fi descoperitorul efectului fotoelectric. Aflaţi pentru ce a fost Einstein laureat al Nobelului şi lămuriţi-vă în privinţa efectului fotoelectric citind în acest articol.
Iluzie optică: Napoleon, soţia şi copilul
În imaginea de mai sus, dacă priviţi cu atenţie, puteţi observa trei profiluri ce par a fi ale lui Napoleon, unei femei şi unui copil. Această imagine are autor necunoscut şi datează, se pare, din 1815.
Ce este și cum se formează „inelul Einstein”
În imaginea de mai sus (și de mai jos, în detaliu) observați două pete luminoase în interiorul cercului (în fapt, două galaxii) și patru puncte luminoase pe circumferința cercului. Cele patru puncte reprezintă, în fapt, lumina unui quasar situat în spatele celor două galaxii centrale, lumină deviată astfel ca urmare a curbării spațiu-timpului de către galaxii.
Curbarea traiectoriei luminii la trecerea prin câmpul gravitaţional generat de structurile cosmice masive (stele, galaxii, găuri negre) a fost prezisă de Albert Einstein înainte de publicarea teoriei relativităţii generalizate. Una din manifestările acestui fenomen este şi inelul Einstein.
Etimologia cuvântului „atom”
Teoria atomistă îşi are originea în Grecia antică, în jurul anului 400 îHr. Fondatorul acestei teorii a fost filozoful grec Leucip. Aceasta a fost dezvoltată de alţi filozofi greci: Democrit, Epicur şi Lucreţiu. În esenţă, această teorie susţinea că lumea este făcută din elemente fundamentale, care nu pot fi divizate, numite atomi.
În limba română cuvântul „atom” provine din fr. atome < lat. atomus < gr. atomos. Atomos înseamnă în limba greacă indivizibil, format fiind din a- (nu) şi tomos (tăind).
Atomos - care nu poate fi tăiat; tomos vine de la temnein (a tăia).
Aşadar, altfel spus, atom este acel lucru ce nu mai poate separat, tăiat în mai multe bucăţi, spart etc.
Atomul. Modelul atomic al lui Dalton
Modul în care înţelegem atomul astăzi este urmarea mai multor secole de cercetări în care, gradat, teoria atomică a lui Democrit (400 îHr) a căpătat relevanţă ştiinţifică. Citiţi aici o scurtă prezentare a modelului atomic imaginat în anul 1803 de către chimistul britanic, John Dalton.
De ce este oceanul albastru?
Nu, oceanul nu este albastru pentru că reflectă albastru cerului. Dar o legătură cu cerul există. Acelaşi motiv pentru care cerul este albastru este valabil şi în cazul oceanului: modul în care razele Soarelui sunt reflectate de apa oceanului.
Oceanul apare albastru din cauza "preferinţei" apei de a absorbi undele electromagnetice aferente culorilor roşu, portocaliu şi galben într-o mai mare măsură decât absoarbe lumina cu lungime de undă mai mică, adică albastrul. Această "preferinţă" funcţionează, fireşte, doar în cazul în care apa este fără impurităţi. Într-o zonă cu alge, de pildă, lumina reflectată de aceste plante va fi dominantă, iar apa va părea verde, nu albastră.
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Clic pe imagine pt. detalii.