Marele dezgheţ: finalul ultimei ere glaciare
În timpul verii lui 2008, muncitorii care excavau Ground Zero în Manhattan-ul de Jos au ajuns până la nivelul patului de rocă. Au descoperit acolo o groapă uriaşă, cu o adâncime mai mare de 10 metri, crevasele care o înconjurau fiind ticsite cu diferite tipuri de roci.
Istoria Pământului. 10 cărţi esenţiale
Pământul are 4,5 miliarde de ani şi viaţa a început să se dezvolte pe suprafaţa sa clocotitoare, saturată de metan, la 1 miliard de ani după ce planeta s-a născut. Dar cum s-a întâmplat asta? Iată 10 recomandări de lectură care te pot ajuta să înţelegi acest proces.
Auto-organizarea sistemelor (54)
Continuăm publicarea cărţii "De la certitudine la incertitudine" cu un nou episod privind auto-organizarea sistemelor. În unele cazuri, când ordinea este slăbită, haosul ia conducerea, în altele, ordinea îşi implantează seminţele pe tărâmul haosului.
Psihologia factorilor umani
Psihologia factorilor umani este o ramură a psihologiei experimentale care este adesea asociată cu psihologia industrială / organizaţională şi care se concentrează pe interacţiunea dintre oameni şi maşini.
Psihologia consumatorului
Psihologia consumatorului este o ramură a psihologiei industriale / organizaţionale, care se ocupă de publicitatea şi marketingul bunurilor de consum. Psihologii consumatorului folosesc principiile schimbării de atitudine şi ale persuasiunii.
Homo virtuous: evoluţia binelui şi a răului
Să fie oare posibil ca aceleaşi forţe să fie responsabile pentru evoluţia virtuţilor noastre morale, dar şi a trăsăturilor de caracter mai puţin nobile? De ce homo sapiens este, pe de o parte, cel mai detestabil dintre animale, dar, pe de alta, şi cel mai nobil?
Îngrijirea paliativă pt bolnavii de cancer
Cancerul este una dintre cele mai dureroase afecţiuni, iar controlul durerii reprezintă o prioritate pentru pacienţii diagnosticaţi în stadii avansate (cum sunt destul de mulţi la noi în ţară). Pentru aceşti pacienţi vindecarea nu mai este posibilă.
Dulciurile. Valoarea nutritivă
Produsele zaharoase conţin cantităţi mari de glucide, de aceea se mai numesc şi dulciuri. Acestea constituie o sursă importantă de energie pentru organism. Unele dintre ele conţin fructe (siropuri, dulceţuri), asigurând organismului vitamine şi elemente minerale.
Cerealele. Importanţa în alimentaţie
Mai bine de 50% din necesarul caloric al omului este asigurat de produse din cereale. Cerealele se cultivă în funcţie de tipul de climă: în zona temperată mai mult grâul, în cele mai calde - orezul, meiul şi porumbul, iar în regiunile mai răcoroase - secara, orzul şi ovăzul.
Acizii omega-3. Protecţia cardio-vasculară
În ciuda dovezilor abundente privind capacitatea lor de a ajuta la prevenirea şi tratarea bolilor cardiovasculare şi a marketingului de care beneficiază, eficacitatea terapeutică a acizilor graşi derivaţi din uleiul de peşte rămâne controversată. Iată de ce.
De ce obiceiurile vechi nu mor niciodată?
Specialiştii în neuroştiinţe de la MIT au identificat o regiune din creier care poate juca rolul de "comutator" între deprinderile noi şi cele vechi. Că vechile obiceiuri mor foarte greu ori nu mor niciodată se ştia demult. Acum ştim şi de ce.
Legumele şi fructele. Compoziţie. Necesar
Legumele şi fructele sunt cele mai diversificate alimente din meniul nostru, totuşi compoziţia acestora în principii nutritive nu diferă foarte mult. Aceste alimente de origine vegetală au fost apreciate din cele mai vechi timpuri, de la primii culegători şi agricultori.
Tulburările de natură sexuală
Sindromul disforic de gen. Sexul nu înseamnă acelaşi lucru cu genul, ci este o activitate biologică, iar ca şi comportament reprezintă o activitate care are ca scop satisfacţia sexuală. Aceasta poate sau nu să fie direcţionată către o altă persoană.
Este bosonul Higgs prea "cuminte"?
Săptămâna trecută a avut loc un important simpozion de fizică la Kyoto, în Japonia, în care au fost prezentate noi date provenind de la acceleratorul de la Geneva, LHC. Datele prezentate cu privire la bosonul Higgs sunt conforme cu predicţiile Modelului Standard.
Nobel: proteina G şi medicamentele
Cum se adaptează celulele condiţiilor ambientale? Ce fel de "antene" folosesc? Pentru descoperirea acestora, o adevărată operă de artă moleculară, Brian Kobilka şi Robert Lefkowitz au primit Premiul Nobel pentru Chimie pe anul 2012.
Trei teorii privind masa bosonului Higgs
Oamenii de ştiinţă ar putea fi nevoiţi să gândească dincolo de modelul standard pentru a explica masa bosonului care se potriveşte cu aşteptările privind bosonul Higgs şi care a fost observat la LHC (Large Hadron Collider) în vara acestui an.
Ouăle. Compoziţie, recomandări consum
Oul este o etapă în dezvoltarea unui animal (păsări, reptile), conţinând celulele embrionului şi substanţe nutritive. În continuare vom prezenta caracteristicile şi importanţa oului de găină în alimentaţia omului, celelalte (raţă, curcă, prepeliţă etc.) fiind mâncate mai rar.
Carnea. Compoziţie, risc de îmbolnăvire
De la primii oameni la omul modern, carnea a fost mereu prezentă în meniul nostru, fiind o importantă sursă de proteine, având o valoare energetică mare. În medie, fiecare 100g de carne conţine 20g de proteine, conţinând toţi aminoacizii esenţiali.
Oliver Sacks vorbeşte despre halucinaţii
Neurologul Oliver Sacks, profesor la Şcoala de Medicină a NYU şi autor al cărţii cu titlul "Omul care îşi confunda soţia cu o pălărie", vorbeşte fără perdea despre subiectul halucinaţiilor, povestindu-ne inclusiv despre conversaţia sa cu un păianjen.
Superinteligenţa viitorului
Pe măsură ce uneltele noastre devin din ce în ce mai performante, ne vom îmbunătăţi şi noi abilităţile. Un scenariu posibil ar fi să auzim din ce în ce mai des despre IA - "intelligence amplification" şi din ce în ce mai puţin despre AI - "artificial intelligence".
Inteligenţa artificială: un nou viitor
La mai bine de jumătate de secol de la introducerea inteligenţei artificiale, trei direcţii de dezvoltare cheie ar putea prevesti apariţia inteligenţei maşinilor. Noi descoperiri din neuroştiinţă şi ştiinţa cognitivă conduc la un nou design hardware şi software.
