De ce biletele la clasele „premium” produc cea mai mare parte a venitului companiilor aeriene. De ce avioanele nu zboară mai repede astăzi decât acum 50 de ani?

Deşi locurile la clasa economică sunt cele mai numeroase, acestea nu reprezintă partea importantă a profitului companiilor aeriene.
Adevăraţii bani, cel puțin pentru companiile aeriene tradiționale, se fac din locurile "premium". Să luăm, de exemplu, British Airways 777. Există 224 de locuri în acest avion care zboară zilnic de la aeroportul London Heathrow la aeroportul Washington Dulles. Un bilet la clasă economică, dus-întors, costă 876 USD. Asta înseamnă că, dacă toate cele 122 de bilete la clasa economică sunt vândute, zborul va produce pentru compania aeriană, dus-întors, un venit 106.872 USD.
În acelaşi timp, preţul unui bilet pentru clasa "premium-economy" este de 2.633 dolari, dus-întors, ceea ce înseamnă că un zbor dus-întors va produce 105.320 USD. Deja puteți vedea că întreaga secțiune de 40 de locuri premium asigură British Airways aproximativ la fel de mult ca întreaga secțiune de locuri la clasa economică.
Locurile la clasa business, în schimb, 48 de locuri în total, sunt vândute fiecare pentru 6.723 USD, ceea ce înseamnă pentru compania aeriană suma de 322.704 USD.
Cele 14 locuri "first class" sunt vândute pentru 8.715 USD fiecare sau 122.010 USD în total. Așadar, cei 14 pasageri din fața avionului aduc companiei aeriene mai mulți bani decât cei 122 din spatele avionului.
În total, cele trei tipuri de bilete premium: "premium economy", "business" şi "first class" - aduc companiei suma de 550.034 de dolari.
Asta înseamnă că 45% din pasageri reprezintă 84% din veniturile companiei aeriene!
Viteza de deplasare a Căii Lactee în univers (în raport cu radiaţia fundamentală de fond) este de 20 de ori mai mare decât viteza de deplasare a Pământului în jurul Soarelui

Iată câteva date privind viteze relative ale corpurilor cereşti de interes pentru noi: Pământul, Soarele, Calea Lactee.
Viteza de rotaţie a Pământului în jurul propriei axe este de 1.670 km/h (0,46 km/s).
Viteza de rotaţie a Pământului în jurul Soarelui este de 107.200 km/h (29,8 km/s).
Viteza de rotaţie a Soarelui în jurul centrului Căii Lactee este de 828.000 km/h (230 km/s).
Viteza de deplasare a Căii Lactee în univers, în raport cu radiaţia cosmică de fond, este de 2.160.000 km/h (600 km/s).
Prima imagine a "inseparabilităţii cuantice"

Imaginea de mai sus este rezultatul combinării a mai multor imagini ale fotonilor folosiţi în experiment, pe măsură ce fotonii trec printr-o serie de tranziții în patru faze.
Credit: (Moreau et al., Science Advances, 2019)
Inseparabilitatea cuantică este un concept din mecanica cuantică conform căruia atunci când o pereche de particule, în anumite condiţii, devin cuplate cuantic, cunoscând starea uneia (ca de exemplu spinul), cunoaştem în mod automat starea celeilalte (aşadar, particulele interacţionează într-un mod previzibil între ele). Altfel spus, două particule cuplate cuantic păstrează între ele o conexiune fundamentală, chiar dacă sunt separate în spaţiu, iar la orice acțiune efectuată asupra unei particule (de exemplu, când sunt măsurate, iar starea de superpoziţie cuantică colapsează), cealaltă particulă pereche va răspunde instantaneu. Dificultatea este următoarea: particulele par că pot comunica de la distanţă instantaneu, oricare ar fi distanţa dintre ele, iar acest lucru pare a încălca principiul vitezei maxime în univers (viteza luminii), instituit de Albert Einstein. Oricât de bizar ar fi, inseparabilitatea cuantică a fost testată şi dovedită reală.
Inseparabilitatea cuantică este o componentă cheie a mecanicii cuantice, care constituie baza pentru domenii precum: computerele cuantic ori criptografia cuantică; există, deci, un interes considerabil în îmbunătăţirea înțelegerii noastre privind acest fenomen.
Aplicaţiile de tip "DeepFake" vor schimba complet modul în care înţelegem realitatea
Totul a început în zona pornografiei, la începutul lui 2018, când pe Reddit a fost publicată o aplicaţie ce permitea înlocuirea feţei unui actor dintr-un film pornografic cu faţa unui star la alegere. Astfel, o serie de celebrităţi care niciodată nu s-ar filmat în situaţii intime, au devenit staruri în filme pornografice.
Dar ăsta a fost începutul. A fost semnalul că se poate face mai mult. Şi aşteptările nu au fost înşelate :) După mai multe încercări mai mult sau mai puţin spectaculoase, o nouă aplicaţie de tip "DeepFake" a devenit subiect principal de presă: Zao, o aplicaţie chinezească ce permite să-ţi inserezi propria faţă într-o serie de fragmente de filme puse la dispoziţie de autorii aplicaţiei. Realismul înlocuirii lui DiCaprio ori Marlyn Monroe cu feţe diverse ale utilizatorilor aplicaţiei este uluitor, după cum se poate vedea într-un videoclip mai jos, în comparaţie cu rezultatele obţinute cu alte aplicaţii, ceea ce arată potenţialul pe care această aplicaţie îl are pentru utilizări de alt gen în viitor.
Probleme cu somnul? O baie caldă, la momentul potrivit, ajută. Iată ştiinţa din spatele ideii

Te chinui să adormi? Simți că nu dormi suficient, te trezeşti pe timpul nopţii și te simți somnolent în timpul zilei? Nu ești singur, desigur.
În fiecare an au loc sute de mii de accidente de maşină care au drept cauză conducerea în stare de oboseală, ceea ce duce la numeroase decese ori răniri grave. Efectele pe termen lung ale privării de somn au consecințe grave asupra sănătății, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul, atacul de cord, accidentul vascular cerebral și depresia.
Mulţi dintre cei care au probleme cu somnul apelează la medicaţie, cu sau fără reţetă. Dar există vreo metodă de a adormi mai repede și de a dormi mai bine fără medicamente?
De ce uraganele nu lovesc Europa?

Uraganul Dorian
Ne-am obişnuit ca în fiecare an să auzim de uragane care lovesc America. Dar de ce nu auzim de uragane care se năpustesc asupra Europei? Pare că Europa are ceva ce America nu are, care o oferă o bine-venită protecţie. Despre ce poate fi vorba?
Dacă nu vă e clar ce este un uragan, începeţi prin a citi articolul nostru despre uragane: Ce este un uragan? şi puteţi continua cu articolul: 10 lucruri pe care nu ştiaţi despre uragane, unde veţi afla şi care este diferenţa dintre uragane, taifunuri şi cicloane.
Natura luminii. Cum vedem obiectele. Cum a măsurat Ole Rømer viteza luminii cu ajutorul satelitului Io

Newton a explicat foarte bine mişcarea obiectelor, dar a avut mult mai puţin succes în studierea luminii. Ulterior, a fost o reuşită extraordinară descoperirea faptului că lumina este o undă electromagnetică. Dar ştiind acest lucru nu este totuna cu a şti totul despre cum funcţionează ochiul ori telescopul. În fapt, descrierea completă a luminii ca undă se dovedeşte destul de problematică. În acest articol vom folosi un model simplu al luminii, modelul razei de lumină, care este util în cele mai multe situaţii practice. Pe de altă parte, vom începe discuţia cu prezentarea ideilor de bază despre lumină şi vedere care existau încă dinainte de descoperirea că lumina este undă electromagnetică.
Premieră în domeniul medical: un chirurg indian a efectuat o operaţie pe inimă, de la distanţă, cu ajutorul unui robot
Un chirurg din India a efectuat prima operație pe inimă de la distanță (circa 30 km). Procedura, cunoscută sub numele de intervenție coronariană percutanată, poate ajuta la deschiderea vaselor de sânge la pacienții cu ateroscleroză (placa se acumulează în vasele de sânge, restricționând fluxul sanguin). Inovațiile în domeniul telemedicinei și chirurgiei asistate de robot poate oferi şanse nesperate pacienţilor care, altfel, ar avea dificultăţi în a accesa sistemul de sănătate.
Proiectul GERDA: record de sensibilitate în căutarea proceselor de dublă dezintegrare beta fără neutrini

Neutrinii sunt cele mai misterioase particule din cadrul modelului standard al fizicii particulelor elementare; nu se ştie ce masă au şi nici dacă neutrinii şi antineutrinii sunt una şi aceeaşi particulă sau particule diferite. În acest context Proiectul de cercetare GERDA de la laboratorul subteran de la Gran Sasso a stabilit un nou record în studiul aşa-numitelor procese de dublă dezintegrare beta fără neutrini.
Cum se creează câmpul magnetic al Pământului şi de ce acesta îşi schimbă direcţia

Câmpul magnetic al Pământului ne protejează de radiațiile spațiale. Dar ce s-ar întâmpla dacă acest câmp magnetic ar slăbi drastic, înainte să-şi schimbe direcţia?
Pământul are un scut eficient. Un câmp geomagnetic. Liniile de forță magnetice, forjate de curenții din miezul topit al planetei, "ies" la suprafaţă aproape de polii geografici, conectându-se între ei, făcând planeta noastră un magnet gigantic.
Câmpurile magnetice exercită o forță asupra particulelor încărcate electric, determinându-le să se rotească în jurul liniilor de forță. Este util, deoarece Pământul este bombardat constant de particule de mare energie, provenind mai ales de la Soare, dar câmpul magnetic al Pământului oferă o protecţie eficientă.
Deci, ce s-ar întâmpla dacă Pământul și-ar pierde câmpul? Ne-am pierde atmosfera? Viața ar dispărea, ca urmare a radiaţiei spaţiale?
Mărturii din lumea bizară a "trolilor" de Internet şi a propagandiştilor de pe reţelele sociale
Jurnalistul Andrew Marantz a petrecut trei ani în lumea trolilor de pe Internet (trolii sunt persoane care publică, în mod intenţionat, mesaje ofensatoare ori cu un puternic conţinut emoţional) și a propagandiștilor de pe rețelele de socializare, încercând să înțeleagă cel fel de oameni sunt aceştia, care sunt convingerile lor reale şi cum fac pentru a-şi răspândi ideile şi a fi relevanţi în conversaţia publică.
Cum limitele minții modelează limbajul uman

Când vorbim, propozițiile noastre sunt generate sub forma unui flux de sunete. Dar această proprietate a vorbirii nu reflectă modul în care limbajul în sine este organizat. Propozițiile sunt formate din cuvinte: unități discrete caracterizate de sens și formă, pe care le putem combina în numeroase moduri pentru a crea propoziții. Această decuplare dintre vorbire și limbă ridică o problemă: cum învață copiii, la o vârstă incredibil de fragedă, unitățile discrete ale limbilor lor, pornind de la undele sonore dezordonate pe care le aud?
Oul

Erai pe drum spre casă când ai murit. Ai avut un accident de maşină. N-a fost cine ştie ce, dar a fost fatal. Aveai o soţie şi doi copii. Ai murit fără dureri. Doctorii au încercat din răsputeri să te salveze, dar fără succes. Corpul ţi-a fost pur şi simplu distrus; mai bine că ai murit, crede-mă. Şi după ce ai murit, m-ai întâlnit pe mine.
"Ce s-a întâmplat?", ai întrebat. "Unde sunt?"
"Ai murit", ţi-am răspuns fără ocolişuri. N-avea rost să te iau cu binişorul.
Zeci de mii de oameni mor anual în Bangladesh din cauza arsenicului din fântâni. Cercetătorii sunt aproape de realizarea unui dispozitiv care să reducă riscurile
Nu-l poţi vedea, nu-l poţi gusta, dar este prezent în apa de băut din Bangladesh. Este vorba despre arsenic. Aproximativ 40 de milioane de oameni dintr-o ţară extrem de dens populată (Bangladesh are circa 163 de milioane de locuitori) sunt expuşi zilnic acestei substanţe prezente în apa din fântâni. Arsenicul provoacă leziuni ale pielii şi cancer. Ce se întâmplă în Bangladesh a fost numit "cea mai mare otrăvire în masă din istorie". Mai bine de 40 de mii de oameni mor anual în Bangladesh din cauza infectării cu arsenic. Cum s-a ajuns la această situaţie?
Când vine vorba de radiații gama, Luna este, de fapt, mai strălucitoare decât Soarele

Aceste imagini arată creşterea treptată a calităţii observării radiaţiei Lunii în raze gama, surprinse de Telescopul Spațial de Raze Gama Fermi al NASA. Din 5 în 5 grade, imaginea este centrată pe Lună și surprinde raze gama cu o energie ce depășește 31 de milioane de electronvolţi sau, altfel spus, este de 10 milioane de ori mai mare decât cea a luminii vizibile. La aceste energii, Luna este, de fapt, mai strălucitoare decât Soarele. Culorile mai strălucitoare indică un număr mai mare de raze gama. Timpul de expunere mai mare, variind de la 2 la 128 de luni (10,7 ani), a îmbunătățit imaginea.
Credit : NASA/DOE/Fermi LAT Collaboration
Această ciudată, infernală strălucire ce vine dinspre Lună ar putea părea ireală în această imagine, deoarece ochii noștri nu o pot percepe. Totuși, instrumentele care detectează raze gama ne spun că este reală. Fiind mai mult decât o aglomerare de pixeli roși, această imagine este o dovadă clară că ochiul uman nu poate percepe decât o mică parte din ceea ce se petrece în univers.
Aceasta ne mai amintește și de faptul că orice om ce va vizita Luna va trebui protejat de radiațiile de energie înaltă.
Curs complet de „învăţare automată” (machine learning), gratuit

Învăţarea automată (eng. machine learning) reprezintă o categorie de algoritmi utilizaţi în multiple aplicaţii, precum: motoarele de căutare (Google), YouTube, Spotify, Siri (Apple), Alexa (Amazon), Cortana (Microsoft), filtrarea mesajelor nesolicitate, diagnosticarea medicală, analiza pieţei de valori etc. Învăţarea automată este o ramură a inteligenţei artificiale.
Acest curs complet acoperă toate subiectele pe care trebuie să le cunoașteți pentru a deveni maestru în domeniul învăţării automate. Iată conţinutul exact al cursului, care are o durată de aproape 6 ore şi jumătate, cu timpii la care diverse aspecte ale subiectului sunt abordate.
Ce se întâmplă atunci când două găuri negre intră în "coliziune"? Fizica undelor gravitaţionale

În videoclipul de mai jos puteţi urmări un interviu de 30 de minute cu directorul Observatorului LIGO Hanford (LIGO - Laser Interferometer Gravitational-Wave Observatory), Michael Landry, vorbind despre undele gravitaţionale şi fizica ce a făcut posibilă descoperirea undelor gravitaţionale. În fapt, există două observatoare LIGO, al doilea este LIGO Livingston. Cele două sunt necesare pentru a putea valida descoperirile. Identificarea undelor gravitaţionale înseamnă măsurarea unor vibraţii ale spaţiului cu dimensiuni mai mici decât nucleul unui atom, ceea ce înseamnă că oricât de bine ar fi calibrat aparatul de măsură, este util să ai un alt instrument (al doilea observator LIGO) care să confirme orice detecţie a modificării spaţiului (undele gravitaţionale).
Incendiile din Pădurea Amazoniană sunt distructive, dar nu epuizează rezervele de oxigen ale Pământului. Nu, Amazonia nu este responsabilă pentru 20% din oxigenul planetei. Iată de ce
Incendiile din Pădurea Amazoniană au atras atenția în toată lumea în ultimele zile. Revenirea defrişărilor masive, care scăzuseră cu peste 80% în urma unui vârf în 2004, este alarmantă din mai multe motive. Pădurile tropicale adăpostesc multe specii de plante și animale care nu se găsesc în altă parte a lumii. Ele sunt locuite de indigeni și conțin depozite enorme de carbon, stocate în lemn și alte materii organice, care altfel ar contribui la criza climatică.
Unele relatări media au sugerat că incendiile din Amazonia afectează și rezervele de oxigen atmosferic pe care îl respirăm. Președintele francez a scris pe Twitter că „Pădurea tropicală Amazon - plămânii care produc 20% din oxigenul planetei noastre - a luat foc”.
Cum s-ar putea depăşi problema paradoxului pierderii informaţiei într-o gaură neagră

Prima imagine a unei găuri negre. Imaginea nu este o fotografie, ci a fost creată cu ajutorul a multiple telescoape în cadrul proiectului EHT
La începutul anilor ’70 Stephen Hawking a descoperit că găurile negre pot emite radiații. Această radiație permite găurilor negre să piardă masă și, în cele din urmă, să se evapore complet. Acest proces pare să distrugă toate informațiile conținute în gaura neagră și, prin urmare, contrazice ceea ce știm despre legile naturii. Această contradicție este ceea ce numim „paradoxul pierderii informaţiei într-o gaură neagră".
După ce a descoperit această problemă în urmă cu 40 de ani, Hawking și-a petrecut tot restul vieții încercând să o rezolve. A murit în 2018, dar problema încă există și nu există nicio rezolvare la orizont.
Fosilă veche de 3,8 milioane de ani, din genul Australopithecus anamensis, descoperită în Etiopia

Fotografia arată un model de reconstrucție facială realizat pe baza unui craniu fosilizat al unui exemplar de Australopithecus anamensis. Specia este considerată un strămoș al lui Australopithecus afarensis, reprezentată de celebra „Lucy”, găsită în 1974. Cu o vechime de 3,8 milioane de ani, Australopithecus anamensis este cel mai vechi membru cunoscut al genului Australopitec, care au precedat genul Homo, din care face parte şi specia noastră, Homo sapiens (omul modern). (credit imagine: Matt Crow / Muzeul de Istorie Naturală din Cleveland)
