Cheia fericirii: capacitatea mentală sau conexiunea socială?

Şase domenii ale dezvoltării umane sunt esenţiale pentru starea de bine. Potrivit unui studiu recent, fericirea este asociată mai mult cu relaţiile sociale decât cu reuşitele academice. În timp ce relaţiile sociale durabile din copilărie şi adolescenţă au fost asociate cu adulţi mai fericiţi, asocierile cu reuşitele academice erau mult mai modeste.

Cum ar reacţiona omul la imortalitate?

Austin Considine de la ʺMotherboardʺ l-a intervievat recent pe filozoful John Fischer UC Riverside cu privire la proiectul său de a studia imortalitatea şi implicaţiile sale asupra condiţiei umane. În timpul discuţiei lor au vorbit despre meduzele nemuritoare, experienţele din apropierea morţii, imprevizibilul boson  Higgs, precum şi despre posibilitatea de a trăi  miliarde de ani.

De ce afectează testosteronul creşterea părului de pe corp?

Testosteronul este un hormon steroid din grupa androgenilor. Androgenii influenţează multe caracteristici ale corpului, precum dezvoltarea organelor sexuale masculine, îngroşarea vocii în timpul pubertăţii, forţa muşchilor şi a oaselor şi creşterea părului. În mod interesant, aceiaşi androgeni (cum ar fi testosteronul) pot favoriza creşterea părului într-o zonă a corpului şi s-o inhibe în altele. Aceste diferenţe ne afectează înfăţişarea în mai multe feluri şi se crede că ele depind de factorul genetic. Înainte să vorbim despre motivul pentru care se întâmplă asta, este important să înţelegem cum e produs testosteronul şi cum creşte părul.

Găurile negre provoacă moartea stelelor din galaxiile mici?

Un semnal luminos strălucitor, de lungă durată, poate reprezenta înregistrarea unui prim eveniment în care o gaură neagră distruge o stea dintr-o galaxie pitică. Dovada provine de la două studii independente care au utilizat datele de la Chandra X-ray Observatory al NASA şi de la alte telescoape. Astronomii ce analizează datele arhivate ale telescopului Chandra pentru a descoperi semnalul unor evenimente care constau în distrugerea unor stele ca urmare a acţiunii unor găuri negre masive au găsit un prim candidat în acest sens.

Ce vrea să facă Google cu DeepMind?

Toată atenţia s-a îndreptat la începutul anului către Londra după ce Google a anunţat cea mai recentă achiziţie a sa şi anume DeepMind, o companie care este specializată în tehnologiile aferente inteligenţei artificiale. Google a plătit 400 de milioane de lire şi se crede că s-a luptat cu Facebook pentru a prelua această companie. Deşi se cunosc puţine informaţii despre această tranzacţie, vă puteţi face o idee despre motivul acestei achiziţii dacă ştiţi unde să vă uitaţi.

Cercetătorii propun o nouă modalitate de a detecta gravitonul

Dintre cele patru forţe fundamentale ale naturii, doar în cazul gravitaţiei nu s-a reuşit detectarea cuantei sale fundamentale de câmp. Fizicienii se aşteaptă ca forţa gravitaţională să fie transmisă de către o particulă elementară numită graviton, la fel cum forţa electromagnetică este transmisă de către foton. Deşi există argumente teoretice solide cu privire la existenţa gravitonilor, detectarea acestora ar putea fi imposibilă de pe Pământ.

Diferenţa dintre fructe şi legume

Mărul este un fruct, corect? La fel şi banana. Dar ce spuneţi de castravete? Legumă, nu-i aşa? Nu chiar, din perspectivă botanică. Vestea bună este că, din punct de vedere nutriţional, în ceea ce priveşte alimentele pe care ar trebui să le consumaţi zilnic, fructele şi legumele sunt de obicei puse laolaltă, deci puteţi pur şi simplu să vă alegeţi favoritele şi să mâncaţi liniştiţi, fără să aveţi vreo diplomă în domeniul ştiinţelor. Vestea surprinzătoare este aceea că, din punct de vedere ştiinţific, multe din alimentele la care ne referim drept legume sunt, de fapt, fructe!

Impactul evenimentelor traumatice asupra genomului

Porţiuni ale micro-ARN-ului, care are un rol genetic important, sunt afectate de evenimentele traumatice pe care le trăim. Întrucât micro-ARNul au un rol activ în transmiterea instrucţiunilor pentru sintetizarea proteinelor, rezultatul este un fel de memorie genetică a evenimentelor traumatice, care se transmite din generaţie în generaţie.

Hai să jucăm un joc, să vedem dacă ne potrivim!

Complicatul proces al identificării celei mai potrivite persoane pentru o anumită funcţie a intrat într-o nouă etapă în ultimii ani. Pe lângă tradiţionalele publicări de anunţuri pe site-uri specializate în recrutare, interviuri succesive cu potenţialii candidaţi şi teste plicticoase care să dezvăluie adevăratele talente ale celor chestionaţi a apărut o nouă modă: testarea pentru slujbă prin joc.

Top 10 afirmaţii ale creaţioniştilor pentru a combate ştiinţa

Una dintre cele mai dificile sarcini pentru un creaţionist din zilele noastre este să reconcilieze credinţa într-un Pământ ce are o vârstă de 6.000 de ani cu un munte tot mai mare de dovezi ştiinţifice care indică o concluzie foarte diferită şi anume că Universul are o vârstă de 13,5 miliarde de ani şi că planeta Pământ s-a format cu 4,5 miliarde de ani în urmă. Deci, având în vedere aceste diferenţe majore de opinie, susţinătorii tezei biblice şi a unui „Pământ tânăr" au trebuit să facă apel la imaginaţie pentru a contracara argumentele ştiinţifice. În continuare puteţi găsi top 10 afirmaţii ale creaţioniştilor ce contrazic teoriile ştiinţifice.

Penele de curent. Viitorul întunecat al curentului electric

Penele de curent care  provoacă întreruperi în milioane de case sunt o ameninţare iminentă la adresa societăţii. Pe 14 august 2003, nord-estul Statelor Unite şi regiunea Ontario din Canada au fost paralizate de o întrerupere gigantică de curent care a afectat 50 de milioane de oameni. Navetiştii s-au luptat să ajungă la lucru, bancomatele s-au oprit, 36 de fabrici de automobile au fost închise, rezultatul fiind pierderi de milioane de dolari. Cauza a fost găsită mai târziu: o eroare de software din camera de control din Ohio.

Sfârşitul descendenţei lui Hitler. Pactul dintre fiii nepoţilor lui Hitler de a nu avea copii

Soarta supravieţuirii stirpei lui Hitler se află în mâinile a doar cinci membri ai familiei: cei doi fii ai surorii vitrege a lui Hitler (Angela Hitler), Peter Raubal şi Heiner Hochegger şi cei trei fii ai fratelui vitreg al lui Hitler, Alois Hitler Jr., care mai sunt în viaţă: Alexander, Louis şi Brian Stuart-Houston. În timpul vieţii sale, Hitler s-a zbătut să obţină ceea ce el considera drept perfecţiune. Era convins că rasa ariană era rasa supremă şi a ordonat moartea unor oameni nevinovaţi pentru a accelera atingerea acestei „perfecţiuni”.

Acceleratoarele de particule. 10 lucruri pe care nu le ştiaţi

Interiorul detectorului Super-Kamiokande, Japonia

Large Hadron Collider (Marele accelerator de hadroni) de la CERN a intrat în cultura populară: actorul de comedie John Stewart glumeşte pe seama lui în The Daily Show, personajul Sheldon Cooper visează despre el în The Big Bang Theory, iar răufăcători imaginari fură de la accelerator antimaterie în Angels & Demons.

Martin Seligman. Conceptul neajutorării învăţate

Născut în 1942, Martin Seligman este creditat pentru contribuţia sa la fundamentarea psihologiei pozitive şi pentru eforturile sale de a explora ştiinţific potenţialul uman. În cartea sa Fericirea autentică (2002), el explică faptul că drumul său spre acest nou domeniu al psihologiei a debutat printr-un studiu asupra neajutorării învăţate la câini. Pe parcursul studiului, el a observat că, în pofida a numeroase situaţii fără ieşire la care erau supuşi, unii câini nu renunţau şi nu "învăţau" neajutorarea.

În epoca digitală, ştiinţele umaniste îşi permit să treacă la ofensivă

Ca şi specie, oamenii au o vârstă de aproximativ 200.000 de ani. Dacă o comparăm cu vârsta Universului, este evident că oamenii sunt copiii, însă, în comparaţie cu Internetul sau cu reţelele sociale, încă în faza de început, suntem bătrâni, respectiv antici. Suntem atât de experimentaţi în ceea ce priveşte interacţiunile, exprimările şi relaţiile umane, încât, pentru a le descrie şi a le analiza, am creat chiar  şi un domeniu de studiu, ştiinţele umaniste. În această epocă informaţională,  ştiinţele umaniste devin din ce în ce mai feroce. A venit momentul să ne oprim din a apăra planeta ca  şi cum ar avea nevoie de ajutorul nostru şi să îi arătăm ca nu poate trăi fără noi.

11 adevăruri despre nutriţie cu care majoritatea oamenilor pot fi de acord

Nutriţia este foarte controversată. Uneori se pare că oamenii nu pot cădea de acord asupra niciunui subiect. Însă există şi unele excepţii: câteva subiecte care ţin de domeniul nutriţiei care nu sunt controversate. Iată mai jos 11 adevăruri universale asupra cărora, în fapt, oamenii pot cădea de acord.

Produsele lactate: bune sau nu pentru noi?

Produsele lactate sunt controversate în zilele noastre. Acestea sunt considerate de către organismele de sănătate ca fiind alimente esenţiale pentru sănătatea oaselor. Însă alţi experţi nu sunt de acord şi cred că laptele este dăunător şi ar trebui evitat. Desigur, nu toate produsele lactate sunt la fel. Ele pot varia foarte mult, în funcţie de modul în care au fost crescute vacile şi de modul în care au fost procesate produsele lactate.

Simțul olfactiv

Vederea și auzul sunt adesea numite simțurile majore, în timp ce mirosul, gustul și simțul tactil sunt numite simțurile minore. Însă ele nu sunt, de fapt, minore. Oamenii care au pierdut un simț minor, precum olfacția (mirosul) sau simțul gustativ (gustul), sunt complet tulburați de handicapul lor. Este adevărat că simțurile minore au zone mai mici dedicate lor în creier și manuale, comparativ cu vederea și auzul.

Cât de reală este intoxicaţia cu mercur?

Mercurul este un metal greu, cu diferite întrebuinţări, utilizat încă din cele mai vechi timpuri. Auzim despre intoxicaţia cu mercur şi pericolul pe care-l reprezintă acesta mai ales când este sustras ilegal pentru a fi vândut pe piaţa neagră. Dar cât de reală este intoxicaţia cu mercur în viaţa de zi cu zi şi mai ales în urma consumului de alimente, cu precădere de peşte?

Cum să scăpăm de comportamentul compulsiv

Un studiu realizat de MIT (Massachutes Institute of Technology – Institutul de Tehnologie din Massachutes) dezvăluie cauzele comportamentului compulsiv, ceea ce va putea duce la îmbunătăţirea tratamentului tulburării obsesiv compulsive. Prin activarea unui circuit din creier care controlează comportamentul compulsiv, neurologii de la MIT au demonstrat că pot opri un comportament compulsiv la şoareci.