Egiptenii antici au transportat pietrele piramidelor utilizând nisip umed

Fizicienii de la Fundaţia FOM şi de la Universitatea din Amsterdam au descoperit că egiptenii antici au folosit un truc inteligent pentru a transporta mai ușor pietrele grele din cadrul piramidelor cu ajutorul săniilor. Egiptenii au umezit nisipul peste care trecea sania lor de transport. Prin utilizarea unei cantităţi adecvate de apă ei au putut reduce la jumătate numărul necesar de oameni mobilizaţi în acest scop. Cercetătorii au publicat online această descoperire în data de 29 aprilie 2014 în Physical Review Letters.

Un film pe secundă cu tehnologia 5G?

Cea de-a cincea generaţie a reţelelor mobile de date, sau 5G, nu este dedicată în mod special echipamentelor noastre mobile. De fapt ea va fi realizată mai mult pentru o serie de obiecte precum ar fi maşina, frigiderul, ceasul inteligent, periuţa de dinţi, becul şi pentru alte obiecte de zi cu zi pentru ca acestea să poată comunica unele cu altele în cadrul unui aşa-numit internet al echipamentelor.

Nou medicament aprobat pentru scleroza multiplă

Un nou medicament care are la bază zeci de ani de cercetare la Universitatea din Cambridge a fost aprobat pe 28 mai de către National Institute of Health and Care Excellence (NICE) pentru a fi folosit în rândul persoanelor care suferă de scleroză multiplă recidivantă-remitentă. Studiile clinice au demonstrat că Alemtuzumab, comercializat sub denumirea de Lemtrada, reduce activitatea bolii, limitează adăugarea unei dizabilități suplimentare de-a lungul timpului și ar putea chiar să permită o oarecare recuperare.

Când vom avea legătură Internet cu Luna şi Marte?

Dacă vom ajunge să organizăm baze pe Lună cu oameni care să petreacă acolo perioade îndelungate, pe lângă aer, apă şi mâncare, aceştia au nevoie să comunice cu baza terestră şi cu cei dragi. Pentru aceasta a fost pus la punct şi verificat cu succes un nou sistem revoluţionar care foloseşte laserul pentru a transmite informaţii de pe Terra pe Lună.

Cât de obiective sunt, în fapt, selecţiile candidaţilor

Candidaţii fie pentru un post într-o companie, fie pentru un loc la masterat ori doctorat participă la un interviu. Acest interviu funcţionează, chipurile, drept filtru de selecţie. Unul, doi ori trei oameni ce alcătuiesc o comisie fac o evaluare în baza unor criterii. Cel puţin aşa cred ei, mai degrabă, îşi imaginează ei.

Sunt particulele virtuale reale?

Se pare că universul este plin cu particule şi antiparticule care apar şi dispar în permanenţă. Sunt aceste particule reale? 

Astăzi voi răspunde unui cititor care mi-a scris următoarele:
„Procesul prin care particulele virtuale apar şi dispar în permanenţă pare a fi în contradicţie cu principiul de bază prin care energia nu poate fi creată sau distrusă. Sper să puteţi să ne explicaţi cum apar particulele virtuale, ce sunt ele cu adevărat şi de ce acest proces este similar unor fluctuaţii cuantice".

Beethoven chiar era surd atunci când şi-a compus muzica?

Dacă există un lucru pe care toată lumea îl ştie despre Beethoven, acela e că acesta era surd. Dar să spui doar că „era surd” înseamnă să laşi multe întrebări pertinente (cum ar fi: cât de surd era?) fără răspuns. Cum comunica el cu oamenii? Desigur, cea mai importantă întrebare este: cum a reuşit el să compună ceea ce considerăm ca fiind una din cele mai minunate creaţii muzicale fiind surd?

Credulitatea adaptativă

Citesc sau aud, adesea, o remarcă născută, cred eu, din frivolitate. Ea sună în variate feluri, dar esenţa e următoarea: „Nu e nimic rău să crezi în suflete nemuritoare, forţe divine şi zei. Fiecare cu credinţa lui, iar dacă respectivei persoane îi face bine, atunci faptul de a crede e un lucru bun.”

Carpe diem?

Aud de oameni care, declară ei, preţuiesc clipa. „Carpe diem” a devenit pentru aceştia un dicton, un deziderat spiritual. Ei consideră ca fiind de mare preţ să trăieşti în prezent. Să fi ajuns la această preţuire în urma unor experienţe personale revelatoare combinate cu ingestia de filosofie orientală (sau de ciupercuţe buclucaşe)?

Cum a apărut modelul standard?

Modelul standard al fizicii particulelor este un triumf al ştiinţei. El reprezintă o colecţie de 17 particule şi patru forţe. Fizicienilor le place să-l numească „elegant", dar pentru cineva neavizat el nu pare a fi aşa.

Este posibil ca Universul să nu se afle în expansiune?

Cosmologul Christof Wetterich de la University of Heidelberg a întocmit o lucrare pe care a adăugat-o pe serverul arXiv în care susţine că este posibil ca teoria cu privire la expansiunea Universului să fie incorectă. El sugerează în schimb că deplasarea spre roşu care a fost observată de cercetători de pe Pământ ar putea fi cauzată de o creştere a masei în Univers.

Cum putem scăpa de grăsimea abdominală?

O căutare rapidă pe Internet va da iveală nenumărate aşa-zise căi de a îndepărta grăsimea nedorită din zona mediană a corpului. De la pastile de slăbit promovate în exces, care promit să reducă nivelul de cortizol, până la antrenamente fizice ultimul răcnet. Adevărul e că nu există nicio pastilă de slăbit şi niciun antrenament despre care să se fi dovedit ştiinţific că vizează strict grăsimea de pe abdomen şi nu pe aceea care oferă un înveliş frumos pentru oase în alte părţi ale corpului.

Inseparabilitatea cuantică în 60s

Prin „acţiunea înfricoşătoare la distanţă" (spooky action at a distance, conform aprecierii lui Einstein) se înţelege faptul că proprietăţile a două sisteme rămân corelate chiar şi după ce acestea sunt separate între ele. Fenomenul de inseparabilitate cuantică (eng. quantum entanglement) se produce atunci când două sisteme, cum ar fi două particule, interacţionează reciproc. Apar corelaţii între proprietăţile lor care se menţin chiar şi după ce acestea sunt separate la distanţe mari.

Etologia socială

Lorenz şi Tinbergen au studiat de obicei animale solitare (monade) şi perechi de animale (diade). Începând din anii 1960, cercetătorii au început să pună mai mult accent pe grupurile mai mari de animale. Crook (1970) a propus termenul de etologie socială pentru a descrie acest accent al cercetării animalelor. Noii etologi s-au axat pe competiţie, comunicare şi cooperare între animale - felul în care şi-au dobândit şi păstrat teritoriile, au menţinut un nivel adecvat al populaţiei, au cules hrana, s-au apărat, au făcut reguli pentru lupte şi au format relaţii de cooperare.

Consilierea bazată pe familie, pe egali şi pe Internet

Din ce în ce, familiile devin tot mai implicate în procesele terapeutice. În terapia autismului, de exemplu, Ivar Lovaas de la UCLA a obţinut rezultate bune prin utilizarea părinţilor ca terapeuţi. Studiile anterioare au arătat ca terapia intensivă din clinici îşi pierdea efectul, odată ce era încheiată. Doar dacă părinţii acţionau ca nişte terapeuţi întăririle pozitive puteau continua timp de ani de zile şi puteau acoperi toate aspectele diferite ale comportamentului.

Terapiile mai scurte

Cele mai multe dintre terapiile tradiţionale erau foarte consumatoare de timp. Freud îşi trata pacienţii timp de ani de zile, iar analiştii de mai târziu i-au urmat exemplul. Versiunea originală a terapiei de desensibilizare a lui Wolpe putea dura până la un an. Rogers spunea că problema prezentată în a doua sau a treia sesiune era diferită de cea din a zecea sesiune, ceea ce însemna că auto-explorarea putea continua destul de mult timp.

De ce e hârtia igienică întotdeauna albă?

Hârtia igienică e un lucru ciudat. În ciuda faptului că o folosim zilnic ca să curăţăm una din cele mai sensibile părţi ale corpului, ne gândim foarte puţin de unde provine sau cum este realizată. Că tot veni vorba, v-ar putea surprinde să aflaţi că hârtia igienică a fost folosită în mod regulat în Statele Unite de-abia de la începutul secolului al XX-lea şi chiar şi mai târziu în multe alte ţări.

Vom evolua în ciclopi?

Cu aproape un secol  în urmă în revista Scientific American a apărut un articol în care autorul făcea o predicţie, nu doar îndrăzneaţă, ci şi vizionară, referitoare la faptul că ochiul stâng al omului va deveni un organ  rezidual; singurul ochi disponibil ar fi urmat să deţină abilităţi de percepţie incredibile. Cel care a propus această teorie, în anul 1927, este Thomas Hall Shastid, un important oftalmolog, autor al mai multor articole ştiinţifice.

De ce cresc unghiile de la mâini şi picioare în ritmuri diferite?

Varianta scurtă este aceea că nu există vreun răspuns cunoscut şi 100% definitiv cu privire la motivul pentru care unghiile cresc în ritmuri diferite. Cu toate acestea, există o teorie foarte plauzibilă (care explică şi de ce unghiile de la mâini şi picioare cresc în ritmuri foarte diferite), susţinută de o mulţime de dovezi auxiliare. Pentru a pricepe în întregime ce se petrece, este important să înţelegem cum cresc mai exact unghiile.

Nou proiect chinez: cu trenul din China în... SUA

Chinezii au un plan extrem de ambiţios: să construiască o cale ferată care să ajungă din China în America, parcurgând o parte din drum sub apă. 13.000 kilometri cu trenul în două zile – atât ar dura această călătorie. Acesta este doar unul dintre proiectele ambiţioase pe care China le are în plan pentru viitorul apropiat. O călătorie cu trenul poate să fie foarte plăcută şi relaxantă; putem vedea locurile pe care le străbatem şi să ne facem o idee despre viaţa pe care o au locuitorii acelor meleaguri.

• China