Legendarul rege Midas a fost în ultimă instanţă pedepsit pentru că tot ce atingea se transforma în aur. În prezent, a fost găsit şi reversul, la o bacterie care îşi datorează supravieţuirea acestei atingeri a regelui Midas. Despre ce este vorba?
Delftia acidovorans trăieşte în biofilmele lipicioase care se formează la suprafaţa depozitelor aurifere, însă expunerea la ionii solubili de aur o poate ucide. Acest lucru se întâmplă deoarece ionii sunt toxici, deşi aurul metalic nu este reactiv.
Pentru a se proteja, bacteria a dezvoltat o substanţă chimică care detoxifică ionii de aur transformându-i în nanoparticule de aur inofensive. Acestea se acumulează în siguranţă în afara celulelor bacteriene.
„Acest lucru ar putea avea potenţial în extragerea aurului” spune Nathan Magarvey de la Universitatea McMaster din Hamilton, Ontario, conducătorul echipei care a descoperit manevra de protecţie a microorganismelor. „Am putea folosi microorganismul sau moleculele pe care acesta le secretă.”
El spune că descoperirea ar putea fi folosită pentru a extrage aurul din apele care îl transportă sau pentru a proiecta senzori care să identifice pârâiele sau râurile bogate în aur.
Substanţa chimică protectoare este o proteină numită delftibactin A. Microorganismele o secretă în mediile în care simt ioni de aur pentru a transforma aceşti ioni în particule de aur cu diametrul de 25-50 nanometri. Particulele se acumulează oriunde cresc aceste microorganisme, formând bucăţele de aur.
Aurul violet/ametist
Nu alergaţi însă în explorarea apelor căutând reflexii aurii: bucăţile formate din nanoparticule nu reflectă lumina în acelaşi fel ca bucăţile mai mari de metal – dându-le acestora o tentă de culoare profund violetă.
Atunci când Magarvey a îndepărtat în mod intenţionat gena care produce delftibactin A, bacteriile fie au murit, fie au încercat să supravieţuiască expunerii la clorura de aur. Adăugarea proteinei în vasul Petri le-a salvat.
Bacteria cercetată de Magarvey este una dintre cele două specii care înfloresc în mediul aurifer, ambele identificate acum mai bine de zece ani de către Frank Reith de la Universitatea din Adelaide, Australia. În 2009 Reith a descoperit cealaltă specie, Cupriavidus metallidurans, care supravieţuieşte folosind strategia puţin mai riscantă a transformării ionilor de aur în interiorul propriilor celule.
„Dacă delftibactin se bazează pe selecţia aurului, aceasta ar putea fi utilă pentru extragerea aurului sau ca biosenzor” spune Reith. „Dar este greu de spus ce cantitate de aur solubil există.”
Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului bug-protects-itself-by-turning-its-environment-to-gold, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Silvia Gergely
