Medicina a descoperit de ceva vreme cum să utilizeze antimateria pentru a realiza imagini de înaltă rezoluţie ale organismului uman. Pe de altă parte, dată fiind uriaşa energie care poate fi eliberată ca urmare a reacţiei dintre materie şi antimaterie, antimateria ar putea constitui combustibilul viitorului, atunci când vorbim despre alimentarea rachetelor spaţiale. Vă invităm să citiţi în a doua parte a articolului dedicat antimateriei, alte cinci lucruri pe care, probabil, nu le ştiaţi despre aceasta.
- Detalii
- Scris de: Diana Kwon
- Categorie: Fizica nucleară şi fizica particulelor
Antimateria este utilizată intens în domeniul science-fiction. În cartea (şi filmul) "Îngeri şi demoni" profesorul Langdon încearcă să salveze Vaticanul de o bombă cu antimaterie. Nava Enterprise din filmul Star Trek utilizează propulsia pe baza anihilării materie-antimaterie pentru a călători mai repede decât viteza luminii. Dar antimateria este ceva din lumea reală, nu obiect al ficţiunii. Particulele de antimaterie sunt aproape identice cu cele de materie, cu excepţia faptului că au sarcină şi spin diferit. Atunci când materia întâlneşte antimateria cele două se anihilează, având ca rezultat energie.
- Detalii
- Scris de: Diana Kwon
- Categorie: Fizica nucleară şi fizica particulelor
Dacă sunteţi ca mine, atunci cu siguranţă sunteţi formaţi din materie. Dar de unde provine toată această materie? În cele ce urmează vom afla un răspuns la această întrebare. Am primit o mulţime de întrebări în legătură cu unele aspecte generale ale existenţei, aşa că pentru articolul de azi am decis să mă axez puţin pe unele aspecte filozofice şi să răspund unui cititor care se întreabă: eu de unde am provenit?
- Detalii
- Scris de: Dave Goldberg
- Categorie: Fizica nucleară şi fizica particulelor
Nu mult după ce fizicienii ce desfăşoară experimente la Marele Accelerator de Hadroni de la laboratorul CERN au descoperit bosonul Higgs, directorul general al acestuia, Rolf Heuer, a fost întrebat: "Şi acum ce urmează"? Una dintre priorităţile de vârf pe care le-a numit a fost: să ne dăm seama ce este materia întunecată.
- Detalii
- Scris de: Kathryn Jepsen
- Categorie: Fizica nucleară şi fizica particulelor
Dacă am putea folosi numai 5 la sută din alfabet, am rămâne blocaţi la litera A. Cinci procente dintr-o dietă zilnică completă înseamnă doar o felie de pâine prăjită. Şi totuşi, asta este tot ce avem, sau cel puţin tot ce putem percepe, din locul pe care îl numim acasă. Mai puţin de 5 procente din Univers este materie obişnuită alcătuită din quarcuri, electroni şi neutrini.
- Detalii
- Scris de: Glennda Chui
- Categorie: Fizica nucleară şi fizica particulelor
Am prezentat anterior un ghid cuprinzător pentru lumea particulelor subatomice ce prezintă toate particulele elementare şi particulele compozite cunoscute în prezent. Dar acum a venit momentul să lăsăm certitudinile la o parte şi să explorăm lumea necunoscută şi plină de mister a particulelor încă nedescoperite. Există trei tipuri de bază ale acestor particule ipotetice.
- Detalii
- Scris de: Alasdair Wilkins
- Categorie: Fizica nucleară şi fizica particulelor
Prin multitudinea de particule care fac parte din lumea subatomică (miuoni, neutrini, particule supersimetrice, celebrul boson Higgs) nu este de mirare că fizica teoretică poate fi uneori derutantă. Din acest motiv noi am realizat acest ghid simplu (rezonabil de simplu) ce cuprinde toate particulele elementare. Ghidul obţinut conţine, aşa cum vă puteţi imagina, un subiect destul de amplu aşa încât noi l-am împărţit în (cel puţin) două părţi.
- Detalii
- Scris de: Alasdair Wilkins
- Categorie: Fizica nucleară şi fizica particulelor
Antimateria este misterioasă, periculoasă şi rară. În ficţiune ea stă la baza creierelor pozitronice ale lui Isaac Asimov, a motoarelor de pe nava Enterprise şi a bombei lui Dan Brown din ”Îngeri şi demoni”. Dar în lumea reală antimateria este o chestiune destul de banală.
- Detalii
- Scris de: Dr. Dave Goldberg
- Categorie: Fizica nucleară şi fizica particulelor
Ca urmare a numeroaselor descoperiri, au apărut alături de fizica moleculară şi fizica atomică noi domenii ale fizicii: fizica nucleară şi fizica particulelor elementare. Va urma un şir lung de descoperiri în domeniul particulelor, care se succed cu repeziciune.
- Detalii
- Scris de: Mircea Ştefan Moldovan
- Categorie: Fizica nucleară şi fizica particulelor
Oamenii de ştiinţă ar putea fi nevoiţi să gândească dincolo de modelul standard pentru a explica masa bosonului care se potriveşte cu aşteptările privind bosonul Higgs şi care a fost observat la LHC (Large Hadron Collider) în vara acestui an.
- Detalii
- Scris de: Ashley WennersHerron şi Kathryn Jepsen
- Categorie: Fizica nucleară şi fizica particulelor
Vă prezentăm astăzi un interviu cu fizicianul Christoph Paus de la Massachusetts Institute of Technology, MIT, care discută despre noua particulă descoperită şi care prezintă toate caracteristicile pentru a fi mult căutata particulă Dumnezeu, bosonul Higgs.
- Detalii
- Scris de: MIT News
- Categorie: Fizica nucleară şi fizica particulelor
Fizica particulelor reprezintă pentru fizică ceea ce vânarea animalelor mari era pentru biologia de teren. În timp ce teoreticienii îşi etalează modelele matematice, fizicienii particulelor sunt pe teren, purtând căşti de protecţie şi folosind acceleratoare enorme.
- Detalii
- Scris de: Jason Shankel
- Categorie: Fizica nucleară şi fizica particulelor
Ştirea cea mai impresionantă din acest an din lumea fizicii este cea legată de neutrinii superluminici. Fizicianul Peter Ficher de la MIT răspunde la 3 întrebări legate de experimentul efectuat în Elveţia şi Italia care arată că neutrinii pot depăşi viteza luminii.
- Detalii
- Scris de: David L. Chandler
- Categorie: Fizica nucleară şi fizica particulelor
Cea mai căutată particulă din lume continuă să se ascundă de cel mai puternic accelerator de particule. Un semn că nedetectabilul boson Higgs nu există? Nu atât de repede. Deocamdată acestea sunt nişte motive bune să admitem ca particula Higgs doar se ascunde.
- Detalii
- Scris de: Lisa Grossman
- Categorie: Fizica nucleară şi fizica particulelor
Descoperirea pentru care s-a acordat premiul Nobel pentru fizică în anul 2004 este de mare importanţă pentru înţelegerea teoriei uneia dintre forţele fundamentale ale Naturii - forţa tare, forţă care menţine împreună cele mai mici piese de materie, quarcurile.
- Detalii
- Scris de: Nicolae Mihai
- Categorie: Fizica nucleară şi fizica particulelor