Cercetările arată că multe dintre problemele contemporane, cum ar fi creștere numărului de persoane cu probleme de sănătate mintală, au la bază progresul rapid al tehnologiei și modernizarea

O teorie care poate explica de ce reacționăm neadecvat la condițiile moderne, în ciuda posibilității de a alege, a siguranței și a altor beneficii pe care acestea le aduc, este cea privind „nepotrivirea evolutivă” (evolutionary mismatch).

Nepotrivirea apare atunci când o adaptare evolutivă, fie fizică, fie psihologică, devine nealiniată cu mediul.

Luați, de exemplu, moliile și unele specii de muște nocturne. Deoarece trebuie să navigheze în întuneric, acestea au evoluat să folosească Luna pentru orientare. Dar, din cauza inventării iluminatului artificial, multe molii și muște sunt atrase de lămpile stradale și luminile interioare.

Același lucru se întâmplă și cu oamenii. Un exemplu clasic este „dorința de dulce”, care i-a motivat pe strămoșii noștri să caute alimente bogate în calorii în medii sărace din punct de vedere nutrițional. Această dorință de dulce devine nepotrivită în lumea modernă când companiile alimentare produc în masă alimente pline cu zaharuri rafinate și grăsimi, exploatând o trăsătură altfel utilă. Rezultatul: carii dentare, obezitate și diabet.

Lumea modernă este plină de lucruri care fac ca instinctele noastre să devină inadecvate. De exemplu, oamenii au evoluat să trăiască în triburi nomade, bazate pe rude, de aproximativ 50 până la 150 de persoane. Nevoia noastră adaptativă de a aparține unui grup funcționează bine în astfel de medii. În orașele mari, populate de sute de mii de străini însă, oamenii pot ajunge să se simtă singuri și să aibă puțini prieteni apropiați.

Studiile au arătat, de asemenea, că atunci când animalele sociale sunt ținute în spații aglomerate, ele experimentează stres competitiv care are consecințe asupra sănătății fizice, cum ar fi o funcție imună deficitară și fertilitate redusă. La fel cu animalele din studiile menționate, și oamenii care trăiesc în orașe aglomerate pot experimenta niveluri fără precedent de stres și tind să aibă mai puțini copii.

Inegalitatea socială din societățile moderne diferă, de asemenea, de mediul egalitar al vânătorilor-culegători. Oamenii au evoluat să le pese de statutul social, ceea ce ne motivează să corectăm diferențele de statut dintre noi și alții. Dar când disparitatea socială este prea mare, iar oameni precum Elon Musk (cu o avere netă ce ar necesita pentru americanul mediu câteva milioane de ani de muncă la salariul mediu anual pentru a o egala) sunt în mod regulat prezenți în mass-media, preocupările noastre legate de statutul social pot duce la anxietate.

Rețelele sociale exacerbează problemele asociate cu comparațiile sociale. Deoarece oamenii prezintă de obicei cele mai bune părți ale lor online, rețelele sociale prezintă o impresie distorsionată a realității, ceea ce poate face ca cei care le vizualizează să se simtă rău în legătură cu propria persoană. Cuantificarea valorii prin aprecieri și urmăritori permite, de asemenea, oamenilor să devină obsedați privind poziția lor în raport cu alții.

Mai multe tendințe problematice pot fi înțelese din această nepotrivire evolutivă. De exemplu, competiția și anxietatea legată de statut au fost corelate cu obsesia pentru realizările educaționale, concurența pentru locuri de muncă prestigioase și materialism. Există o tendință în creștere de „a te ruina pentru a părea bogat”, deoarece oamenii contractează datorii pentru a-și permite lucruri care creează impresia de statut superior.

Oamenii sunt, de asemenea, mai predispuși să își asume riscuri atunci când simt că trebuie să câștige un avantaj competitiv. Împreună cu creșterea costului vieții, oamenii pot ajunge la concluzia că locurile lor de muncă nu sunt adecvate nu neapărat pentru a ține pasul cu așteptările societății, ci și pentru a acumula avere. Un raport din 2023 al asociației profesioniștilor în investiții globale, CFA Institute, a indicat că mulți dintre membrii Generației Z apelează la investiții riscante, precum criptomonedele, în încercarea de a face față. Lumea modernă extrem de competitivă poate, de asemenea, să îi determine pe oameni să recurgă la intervenții chirurgicale estetice periculoase și regimuri extreme de slăbire.

Pe măsură ce oamenii se luptă să se ridice la nivelul așteptărilor societății cu privire la adulții de succes, aceștia par să își redefinească obiectivele în viață. Sondajele efectuate asupra Generației Z și a Milenialilor au constatat că, în fapt, creșterea costurilor de trai forțează aceste grupuri de vârstă să-și reducă ambițiile profesionale și să renunțe la ideea de a deține o casă, de a întemeia o familie sau chiar de a găsi un partener romantic. Un sondaj din 2023 efectuat asupra a 55.000 de persoane născute între 1981 și 2012 a constatat că respondenții se concentrează mai mult pe îngrijirea sănătății lor mintale și fizice.

Când competiția devine prea intensă, oamenii pot interioriza presiunea și pot experimenta anxietate sau depresie. Cercetătorii au corelat autovătămarea și depresia de sentimentul că oamenii nu mai pot face față cerințelor societății moderne. Aceste tendințe sunt deosebit de frecvente în țările cu o cultură a rușinii puternică, cum ar fi Japonia și Coreea de Sud.

Studiile au arătat că unele reacții pot include furia față de perceputa nedreptate a unei competiții care pare imposibil de câștigat, rezultând în cinism, agresivitate și ostilitate. O manifestare a acestei furii poate fi notată, de exemplu, în cercurile celibatarilor, în care bărbații adesea simt că nu pot găsi un partener romantic sau sexual din cauza unor condiții sociale percepute ca fiind nedrepte.

Ce putem face

Perspectiva nepotrivirii evolutive nu sugerează că trebuie să ne întoarcem complet la un mod de viață ancestral, ci să găsim modalități de a ajusta mediul nostru, astfel încât să se alinieze mai bine cu adevărata noastră natură. 

De exemplu, putem găsi modalități de a proiecta mediul construit pentru a reduce aglomerația sau pentru a crește accesul la natură. De fapt, imersiunea în natură, cum ar fi petrecerea timpului în pădure (concentrarea pe conectarea cu natura) și grădinăritul comunitar, pot reduce stresul și îmbunătăți starea de bine.

Schimbările de stil de viață pentru a reduce consumerismul și expunerea la mass-media și rețelele sociale, alături de concentrarea pe munca semnificativă, în loc de prestigiul locului de muncă, sunt, de asemenea, probabil de ajutor

Unele contra-tendințe, cum ar fi minimalismul și mindfulnessul, indică o conștientizare în creștere că găsirea mulțumirii în lucrurile mici ne poate permite să evităm capcanele modernității.

Acestea sunt doar câteva idei. Dar înțelegerea originii evolutive a problemelor noastre și conștientizarea nepotrivirii evolutive ne pot ajuta să abordăm mai bine aceste probleme.

Autorul, Jose Yong, este profesor asistent de psihologie la Universitatea Northumbria, Newcastle.

Traducere și adaptare după Human culture is changing too fast for evolution to catch up
Imaginea: generată cu IA

Write comments...
symbols left.
Ești vizitator ( Sign Up ? )
ori postează ca „vizitator”
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.