Sunt convins că ați auzit deja de rezultatele unui recent sondaj de opinie dat publicității de Strategic thinking group (numele în engleză al grupului e o garanție a calității muncii, bănuiesc 😀).
Pe scurt, 65,7% dintre români ar fi spus că pandemia a fost provocată de elitele globale pentru a impune controlul asupra populației lumii, iar 28,5% ar fi spus că există un plan la nivel global pentru implantarea de cipuri prin vaccinare.
Sondajul de opinie s-a făcut astfel: au fost întrebate 1.162 de persoane, telefonic, în perioada 11-18.01.2022. Nu am găsit date suplimentare pe site-ul grupului despre metodologie. Probabil ar fi trebuit să fie publicate. Aș fi vrut să știu compunerea eșantionului: localități, vârstă, ocupație etc. În fine...
Acum cei mai mulți români se miră de ce conaționali ridicoli au. Râdem toți de toți ceilalți 😀.
Eu am dubii că, într-adevăr, 65% dintre români chiar cred povestea cu controlul populației. La peste doi ani de la izbucnirea pandemiei. Nu că aș fi Gică-contra, dar pur și simplu nu pare a reflecta realitatea. Citiți până la capăt să vedeți de ce.
Acesta este, prin urmare, un articol speculativ, dar cred că merită un pic de speculație un atare rezultat. Vin cu două argumente, primul mai slab, al doilea, cred, mai puternic. În plus, mi se pare ciudat ce am găsit pe site-ul grupului. O să vedeți în ultima parte a articolului.
1. Experiența personală diferită
Deși se întâmplă să discut săptămânal, prin natura activităților în care sunt implicat, cu zeci, uneori peste 100 de persoane, nu am sesizat deloc acest procent uriaș de creduli. Dimpotrivă, mi se pare că teoriile conspirației de acest tip au intrat în folclor de ceva vreme, fiind asociate mai degrabă cu glume pe Internet, decât cu credințe ferme ale unei majorități.
În plus, cei cu care interacționez nu sunt neapărat parte din vreo elită, cercetători, literați, profesori universitari șamd, ci destul de diverși ca nivel de pregătire și ocupație.
Știu, argumentul meu nu este unul științific, pentru că nu are la bază o metodă solidă, ci doar o experiență personală limitată.
Chiar și așa, am dubii că rezultatul sondajului reflectă realitatea.
2. Contactul mediat vs contactul nemijlocit. Nu mereu spunem ce credem
Există o diferență între a spune ceva și a crede acel lucru. Cum este o diferență între a crede ceva și a acționa conform credinței (despre această diferență am scris în acest articol).
La ce se referă această diferență între a spune și a crede?
Pe de-o parte, la faptul că de multe ori oamenii spun lucruri pe care nu le cred. Pe de altă parte, la faptul că de multe ori oamenii nu au credințe ferme, dar dacă sunt puși să verbalizeze ceea ce cred, vor da o formă concretă, ce pare solidă, unor idei vagi, neconturate la nivelul de a fi numite credințe.
Și mai e un aspect care are potențialul de a distorsiona un sondaj de opinie telefonic: contextul desfășurării sondajului.
Într-un fel se exprimă oamenii atunci când vorbesc face-to-face, în alt fel se exprimă atunci când sunt la distanță (prin telefon).
Demonstrația este simplă și e oricine familiarizat cu ea: în mediul online mulți renunță ușor la cea mai importantă calitate a unui individ în societate: politețea. La distanță, omul se comportă diferit, pentru că nu are privirea celuilalt ațintită asupra sa, nu simte disprețul, ironia și nu există riscul, ca reacție la un comportament complet nepotrivit, de a fi lovit. Sub protecția anonimatului ori cea a distanței, ne comportăm diferit de situația în care am avea o discuție cu prezență nemijlocită.
Prin urmare, cred că mulți dintre cei care au răspuns că ar crede în povestea cu elitele și controlul nu ar fi răspuns astfel dacă întrebările ar fi fost adresate într-un context de discuție nemijlocită cu reprezentantul celor de la Strategic thinking group.
Mai contează enorm și modul în care au fost formulate întrebările: tonul vocii, explicațiile oferite la întrebările celor chestionați șamd. Modul în care este încadrată o întrebare înclină balanța către un răspuns sau altul; răspunsurile pot fi afectate de interviatori.
Cât de greșit să fie sondajul?
Sigur, nu am de unde să știu. Probabil că și dacă ne referim la credințe, nu doar la cele spuse, procentul este mare. Dar aș înclina să cred că este sub 50%, ceea ce este tot enorm.
Cine e Strategic thinking grup?
Pe pagina site-ului grupului, la secțiunea „Despre noi”, găsim două fraze:
„STRATEGIC THINKING GROUP – Asociația Grupul de Gândire Strategică este un think tank avangardist care își propune să furnizeze o platformă civică activă dedicată încurajării reflecției și a gândirii strategice prin analize, studii și cercetări de profunzime.
STRATEGIC THINKING GROUP sprijină dezbaterile publice bazate pe utilizarea riguroasă de date științifice și evaluări structurate în vederea elabărării de contribuții de substanță pentru dezvoltare și progres în domenii relevante din sectorul public și privat.”
Mi-a atras atenția, la o citire rapidă, patru aspecte.
Întâi, cică sunt „un think tank avangardist”. Nu cred că le e clar ce înseamnă „avangardist”. Vedeți aici sensul real.
Al doilea, două fraze au scris despre ei, dar nu au reușit să le scrie în mod corect... Elabărării??
Al treilea - limbajul de lemn folosit în cele două fraze. Pare că e creat cu copy-paste de pe vreun site în engleză și tradus cu Google Translate. Iar când și-a băgat pixul un expert de la Strategic thinking group, a ieșit... elabărării... Plus „dezvoltare și progres”...
În fine, al patrulea, nu am găsit nimic din ce au anunțat pe site, adică: analize, studii și cercetări de profunzime. Probabil că sunt în pregătire...
Sigur, faptul că cei de la Strategic... nu dau doi bani pe ce scriu pe propriul lor site nu înseamnă că sondajul de opinie nu este corect. Dar spune și asta ceva despre rigoarea ce caracterizează grupul.
Acum, ajuns la finalul articolului, mă întreb: chiar or fi făcut sondajul de opinie? Oficial, sondajul a fost efectuat la comanda grupului de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield.
Credit imagine depositphotos.com
