Este foarte posibil ca întrebări de care credem că nu au răspuns să-și aibă totuși răspunsul prin vreo lucrare publicată într-un colț al Internetului. Noi, ca umanitate, nu știm ce știm, pentru că nu e nimeni care să urmărească (și indexeze) tot ce se publică în domeniul cunoașterii. Articolele științifice publicate doar pe arXiv sunt în jur de 200 de mii, dar sunt multe alte surse, precum articole în alte publicații, teze de doctorat șamd.
Soluția? Computerele, inteligența artificială, care să „citească” tot ce se publică și să creeze un fel de super-bază-de-date. Dar deocamdată nu este posibil, pentru că IA nu înțelege conceptele și relațiile dintre ele (link).


Deși este menționat adesea în filme sau diverse articole, nu există un „ser al adevărului”, adică o substanță chimică administrată unui individ, care să-l facă pe acesta să spună adevărul chiar dacă nu vrea. Inițial s-a crezut că o substanță numită „scopolamină” ar avea capacitatea de a accesa amintiri pierdute. Apoi lista s-a mărit cu substanțe precum: „amobarbital” au „pentothal de sodiu”. În esență, aceste substanțe suprimă sistemul nervos central și induce o stare de relaxare, chiar hipnotică. Dar nu, nu asigură spunerea adevărului de cel care le ingerează.

Stresul poate duce la albirea părului, deci „înțelepciunea populară” cu privire la acest subiect are o bază științifică. Un studiu pe șoareci au arătat că stresul duce la eliminarea „populației” de celule-stem din foliculii firelor de păr, ceea ce are ca efect albirea firelor de păr.


Multe specii de bacterii pot supraviețui fără hrană cel puțin 1.000 de zile. Folosind peste 100 de tipuri de bacterii, cercetători americani au observat că în prima fază după ce sunt lăsate fără hrană, o bună parte din bacterii mor. Dar cele rămase se hrănesc cu resturile celor moarte, dar se și adaptează, inventând noi strategii de supraviețuire.


Oameni de știință de la Universitatea Glasgow au reușit să creeze holograme care pot fi atinse. Ai putea, așadar, să dai mâna cu un prieten-hologramă, simțind realmente mâna acestuia. Ok, nu ar fi chiar senzația strângerii unei mâine umane, pentru că hologramele folosesc jeturi de aer pentru a da iluzia atingerii. (link)


Un studiu pe o perioadă de 9 ani cu 2.000 de de subiecți din Țările de Jos (Olanda) a stabilit că o copilărie caracterizată de abuz și neglijare duce la depresie mai târziu în viață, consecința fiind că relațiile stabilite ca adulți sunt problematice, cu extreme privind atașamentul față de partenerul de viață (autonomie / nivel de intimitate prea scăzute / ridicate).


Unele populații au cuvinte separate pentru „verde” și „albastru”, altele nu. Întrebarea este: de ce? Dan Dediu, lingvist de la Universitatea Lumière din Lyon a arătat că există o corelație între expunerea la lumina solară (deci zona geografică) și probabilitatea ca populația să aibă un singur termen pentru cele două culori. Mai există alte două teorii care sunt sprijinite de date: dacă locuiești lângă un lac / mare / ocean, atunci cel mai probabil dispui de cuvântul „albastru”; dacă trăiești într-o societate cu mulți locuitori, de asemenea.


O nouă abordare, constând într-un implant cerebral, prin care administrează un curent de joasă intensitate, asigură tratarea depresiei care nu poate fi tratată cu alte mijloace. O treime din cei care suferă de depresie nu răspund la metodele clasice ori devin rezistenți la tratament. Deocamdată avem un singur astfel de caz de tratare cu succes a depresiei, dar orice începe cu primul pas, nu?


În fapt, nu ne plac discuțiile despre nimic (small talk) pe care se pune atâta accent în diverse cursuri de comunicare. Firește, căci o discuție mai profundă ne captează atenția, ne dă impresia că am petrecut timpul în mod util și ne face să ne simțim mai bine. Un studiu pe 1.800 de subiecți vine să sprijine aceste idei. 


Cercetători de la Universitatea Breme, Germania, au reușit un record prin obținerea cele mai scăzute temperaturi înregistrate vreodată în laborator. 38 de picoKelvin peste zero absolut, adică 0,0000000000038 dintr-un grad peste zero absolut (−273.15 Celsius). Sigur, această temperatură nu se poate constata cu un termometru. Temperatura este efectul mișcării particulelor, iar ce au făcut cercetătorii a fost să oprească mișcarea atomilor (condensat Bose-Einstein) pentru câteva secunde.
 

 

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Ești „vizitator” ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro