1. Focurile din zona Arctică produc emisii record de dioxid de carbon, cu 35% mai mult decât anul anterior. Aceste focuri din tundra arctică eliberează CO2 stocat de milenii în sol. Aceste focuri fac parte dintr-un ciclu vicios: aceste emisii alimentează încălzirea globală, ceea ce duce la mai multe incendii, ceea ce duce la cantități mai mari de dioxid de carbon eliberate în atmosferă șamd. (link ‹eng›) Credit_imagine: Nature.
2. Cele mai fraudate alegeri din istorie au avut loc, cel mai probabil, în Liberia în 1927. Charles D.B. King a fost reales cu 243.000 de voturi, pe când contracandidatul său a primit doar 9.000. Problema este că numărul celor cu drept de vot era de doar 15.000. (link ‹eng›)
3. Există o specie de calamar care folosește un truc uluitor pentru a-și maximiza șasele de supraviețuire: folosește bacterii din partea inferioară a corpului pentru a produce lumină, eliminând astfel umbra produsă de lumina naturală. Calamarul poate estima câtă lumină ajunge la el, iar bacteriile produc exact lumina necesară pentru a elimina umbra. În felul acesta calamarul își asigură un avantaj față de prădători, care pot folosi umbra pentru a calcula distanța până la pradă și a ataca. (link ‹eng›)
4. Se pare că omul este singurul animal al cărui creier se micșorează și este afectat de disfuncții cognitive, cum ar fi Alzheimer, la vârste înaintate. Motivul ar putea fi dimensiunea relativă mare a creierului uman (în comparația cu alte animale) și durata mare de viață. (link ‹eng›)
5. Meteoriții care lovesc Pământul, când ating solul, nu sunt suficient de fierbinți pentru a provoca incendii. Deși la intrarea în atmosferă aceștia ajung la temperaturi foarte ridicate, interiorul este foarte rece, ceea ce face ca atunci când ajung pe solul terestru suprafața meteoriților să fie caldă, dar nu foarte fierbinte. (link ‹eng›)
6. Bombele sunt folosite pe timpul războiului, dar și pe timp de pace. Suedia a folosit bombe ghidate prin laser de tipul GBU-49 pentru a stinge un incendiu de proporții care dura de 2 săptămâni. Forța suflului exploziei oferă eficacitatea necesară. Rușii și chinezii au folosit bombe pentru a distruge gheața de pe râuri și a debloca fluxul de apă. Generalul George S. Paton a încercat să blocheze un vulcan în 1935 tot cu ajutorul unei bombe; cel mai probabil fără succes. (link ‹eng›)
7. Norman Ernest Borlaug, agronom american (1914-2009) a revoluționat agricultura globală într-un mod cum probabil nu a mai făcut-o nicio altă persoană. Cercetările sale asupra plantelor (printre care, notabil, grăul) a dus la recolte net superioare, care au salvat de la moarte prin inaniție peste 1 miliard de persoane. Țările care au beneficat în mod spectaculos de cercetările sale: Mexic, Pakistan și India, printre altele. (link ‹eng›)
8. Faima fără vreun talent. Astăzi unii se miră, probabil, cum anumite doamne, fără nicio calitate alta decât aceea de a avea un fizic plăcut devin faimoase și bogate. Dar nu este o invenție recentă, fenomenul apărând în istorie odată cu răspândirea presei. De exemplu, Catherine Maria Fischer, o curtezană din Anglia secolului al XVIII-lea (n.1741 - d.1767) a devenit faimoasă și un model pentru multe femei, fiind adesea prezentă în articolele de presă ale vremii și fiind pictată de faimoși pictori englezi. (link ‹eng›)
9. Islandezii își lasă copiii să doarmă afară pe timpul zilei, în temperaturi scăzute (când adulții, de exemplu, beau un ceai într-un restaurant). Întâi, pentru că e foarte scăzută criminalitatea în Islanda. A doilea, pentru că islandezii privesc acest obicei ca un mod de „călire” a organismului. Fie că au, fie că n-au dreptate, islandezii trăiesc, în medie, 82 de ani, cu 10 ani mai mult decât media globală. (link ‹eng›)
Și, apropo de încredere în comunitate, casele dintr-un sat din India, Shani Shingnapur, nu au uși și lacăte, pentru că locuitorii cred că sunt protejați de Lord Shani, zeul lui Saturn, care l-ar pedepsi pe cel care ar intra în casa altuia fără drept. Până și postul local de poliție (ai cărui polițiști șomează), deschis în 2015, este fără ușă. (link ‹eng›)
10. Cerșetorul filantrop. Dobri Dimitrov Dobrev, bulgar (1914-2018) a bătut mulți ani 20 km pe jos, zilnic, pentru a cerși bani în fața Catedralei Alexandr Nevski din Sofia. Numai că acesta era mai degrabă un ascet, decât un cerșetor, pentru că tot ce colecta dona ulterior, în special pentru construcția / renovarea de biserici / mănăstiri ortodoxe (dar și pentru orfelinate și alte cauze umanitare). De exemplu, pentru catedrala în fața căreia colecta bani a donat în jur de 18 mii de euro, cea mai mare donație primită vreodată de catedrală. (link ‹eng›)
Bonus:
• Ceasul din Aeroportul Schiphol, Amsterdam, Olanda.
Pare că un om se ocupă nemijlocit de schimbarea orei, ștergând și adăugând linii pe măsură ce se scurge fiecare minut. În fapt, este o înregistrare de 12 ore rulată la nesfârșit. Ideea și implementarea acestui ceas aparține designerului olandez Maarten Baas. Nu vrea nimeni s-o pună în practică și în România?
