Pe 26 februarie am avut primul caz de infectare confirmat cu SARS-CoV-2 în România. De atunci au trecut 50 de zile. Am învățat mai multe despre virus, am învățat să trăim simțindu-i prezența de fiecare dată când întoarcem cheia în broasca ușii. Și ne gândim că a venit vremea să ne întoarcem la ce a fost odată, la vremea dinaintea apariției Marelui Virus printre noi. Ce ne va aduce viitorul? Când revenim la normal?


1. Până un vaccin nu va fi disponibil, nu va posibil să revenim la ce a fost înainte de epidemie

O privire realistă este următoarea: virusul nu va dispărea așa curând, însemnând 1,5-2 ani. Singurul remediu: un vaccin. Dar un vaccin nu va fi prea devreme disponibil, chiar dacă în zecile de vaccinuri aflate deja în teste s-ar afla și unul funcțional. O grabă prea mare în administrarea în masă a unui vaccin poate duce la un dezastru, dat fiind că aproape orice vaccin are și efecte secundare, uneori benefice (protecție împotriva unor alte afecțiuni), uneori nocive (afectând diverse organe ale corpului). Vă imaginați ce ar însemna ca, pe fondul urgenței, să fie administrat un vaccin despre care să se descopere că provoacă daune majore asupra persoanelor sănătoase? Pentru a fi siguri că un viitor vaccin este sigur, este nevoie de studii clinice, colectarea și analizarea rezultatelor. Ulterior, desigur, este necesar să fie aprobat de autoritățile naționale, iar apoi trecut la producția de serie. Așadar, un și jumătate pare un termen mai degrabă optimist pentru a avea un vaccin în România.

Fără un vaccin, având în vedere caracteristicile virusului (perioadă lungă de incubație, mulți infectați fără simptome) - e greu de imaginat un mod prin care vom scăpa de această epidemie în curând... Poate ceva neașteptat, precum influența sezonului cald, să-l transforme într-un „musafir” sezonier, și nu unul permanent, dar deocamdată nu știm nimic pe acest subiect.

Pe lângă vaccin, ar mai fi și varianta unui tratament a bolii. Sunt peste 100 de medicații în testare în prezent. Dar medicamentele antivirale au, în teorie, o eficiență mai mică decât au antibioticele împotriva bacteriilor. Principalul motiv este acela că virusurile sunt organisme mult mai simple decât bacteriile, dar această simplitate înseamnă, în acest caz, mai puține vulnerabilități. Prin urmare, ce ne trebuie este un vaccin; tratamentele nu vor fi soluția de care avem nevoie.

Cumva, România a reușit să mențină numărul de cazuri / decese la un nivel sub cel al țărilor din Vestul Europei. Dar această evoluție rezonabilă nu va duce la încheierea, în viitorul apropiat, a epidemiei.

Au apărut mai multe ipoteze cu privire la numărul relativ redus de cazuri din România și alte țări: genele speciale, vaccinarea anti-TBC. Nu sunt dovezi solide pentru astfel de teorii. Ce știm cu certitudine: distanțarea socială funcționează.


2. În câteva săptămâni restricțiile de circulație se vor relaxa, dar unele măsuri vor rămâne active

Nu putem rămâne la infinit în case. După o perioadă va trebui ca măsurile actuale de restricție a circulației persoanelor să se relaxeze.

Riscul mare este ca la scurt timp după asta să vedem o răspândirea a virusului cum nu am avut niciodată, focare pe care ne va fi greu să le strunim.

Vor trebui impuse măsuri obligatorii, precum: purtarea măștilor de protecție în public, păstrarea distanței sociale în toate spațiile publice, în mijloacele de transport în comun, în birouri, pe stradă. Dar dacă aceste reguli nu se vor respecta, va fi nevoie, cel mai probabil, de revenirea la măsurile din prezent.

Pentru a putea impune astfel de reguli, este nevoie de asigurarea aplicării lor prin amenzi. Astăzi, de exemplu, în Singapore a devenit obligatorie purtarea măștilor în public; în caz de nerespectare, amenda este de 212 dolari.


3. Societatea, sub multe aspecte, este dată peste cap, iar revenirea nu va fi ușoară


În primul, spitalele. Mulți dintre cei care suferă de diverse boli evită să mai meargă în spitale de teama infecției cu noul coronavirus. Multe intervenții medicale au fost amânate. Prin urmare, și într-o perioadă de pauză a epidemiei ori de reducere drastică a numărului de infectați ce au nevoie de  spitalizare - personalul medical va trebui să rezolve „restanțele”. Se anunță, așadar, o perioadă intensă pentru personalul medical.

În al doilea rând școala. Nu e clar în ce direcție o vom lua, dat fiind că nu e clar cum va evolua epidemia. Decizia de a deschide școlile în condițiile în care noul virus se transmite în comunitate este una foarte greu de luat de oricine - dat fiind că are de-a face cu copiii. Dacă vor apărea infectări masive ale copiilor și, în consecință, cazuri grave de îmbolnăvire și decese - măsura de a deschide școlile prematur va fi judecată cu maximă asprime de societate.

În al treilea rând afacerile. Sunt multe afaceri care se pot relua relativ ușor. Dar cele care depind de importuri și exporturi s-ar putea să cunoască mari dificultăți. Economia românească este integrată în economia lumii, iar în aceste vremuri deciziile politice din alte țări pot afecta grav interesele firmelor românești. Pentru a nu mai vorbi de dificultățile pe care firmele partenere ale firmelor românești le au, la rândul lor; multe vor fi dat deja faliment ori vor experimenta o revenire dificilă.


4. Suntem mai pregătiți acum decât în februarie

Din februarie, când am avut primul caz în România, am învățat și acumulat multe. Am învățat mai multe despre virus, am învățat care sunt regulile de comportament în societate în condiții de epidemie, s-au făcut eforturi considerabile pentru a recalibra sistemul medical pentru o astfel de situație neobișnuită (echipamente specifice de protecție și asistare a pacienților, managementul pacienților, pregătirea medicilor etc.).

Experiența pe care o avem acum ar trebui să ne permită să fim mai agili și mai eficienți la apariția unor noi focare. Poate măsurile guvernului vor fi locale, poate focarele vor izolate imediat, fără a impune măsuri generale, la nivel național. Păstrând (ori poate îmbunătățind) capacitatea de testare - poate fi o soluție rapidă de identificare a tutur celor infectați, în cazul unor focare mici, rapid izolate.


Așadar, când revenim la normal? Nu curând. În fapt, dacă normal înseamnă cum era înainte de epidemie, probabil niciodată. De ce? Pentru că cel mai probabil în ziua în care vom crede că am revenit la normal, societatea se va fi schimbat deja semnificativ.

În orice caz, dacă legăm revenirea la normal de dispariția virusului, nu vom reveni la normal mai devreme de 1,5 - 2 ani, luând în calcul varianta optimistă a apariției unui vaccin și a posibiltății vaccinării în masă într-o perioadă relativ scurtă (care, desigur, e mult mai complicată decât poate părea la prima vedere).

Oricât de futurist ar suna, e posibil ca toată această perioadă dură pe care o trăim să producă și efecte pozitive, precum o altă cultură a folosirii spațiului public, un transport în comun de mai bună calitate, utilizarea mai extinsă a muncii de acasă, servicii publice mai rapide și mai de calitate, o reformă a sistemului sanitar șamd.

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.