Click dreapta - view image (pentru o rezoluţie superioară)
Grupul Local - grup de galaxii ce cuprinde și Calea Lactee. Conține circa 30 de galaxii. Galaxiile Grupului Local sunt răspândite pe un diametru de 100 milioane de ani-lumină.

Un nou studiu care se bazează pe rezultatele măsurătorilor asupra a 50 de galaxii, precum și o serie de alte observații astronomice - ajung la concluzia că universul ar fi mai tânăr decât se credea, având „doar” 12,6 miliarde de ani (nu 13,8 miliarde ani, vârstă acceptată de majoritatea astronomilor).

De la descoperirea în 1929 de către astronomul american Edwin Hubble a deplasării spre roşu a luminii ce provine de la galaxii îndepărtate (descoperind astfel faptul că universul nu este static, așa cum se credea, ci în expansiune, și încă una accelerată) ştim că universul  nu a existat dintotdeauna, ci a luat naştere în urma unui eveniment pe care oamenii de ştiinţă l-au numit Big Bang, însă despre care nu știm încă foarte multe.


Când a avut Big Bangul? Care este vârsta Universului?

Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să măsurăm aşa-numita constantă a lui Hubble, adică rata de expansiune a universului. Înțelegând că avem de-a face cu o expansiune, înțelegem, mergând înapoi în timp, că la început toată materia trebuie să fi fost concentrată într-un punct. Timpul care a trecut de atunci este vârsta universului.

Nu este însă uşor de măsurat constanta lui Hubble; ba mai mult, măsurători care folosesc metode diferite nu dau acelaşi rezultat, ceea ce reprezintă un adevărat mister în cosmologie şi în fizică.

 


Vedere panoramică a Căii Lactee

 

Un nou studiu publicat recent în revista The Astronomical Journal, condus de o echipă de cercetători de la Universitatea din Oregon, a reuşit să evalueze constanta lui Hubble aplicând o nouă metodă, care se bazează pe măsurători de precizie ale distanţelor la care se află 50 de galaxii. Aceste distanţe au fost folosite într-un algoritm care a fost ulterior aplicat asupra altor 95 de galaxii pentru a determina distanţele acestora şi, ulterior, luând în calcul deplasarea spre roşu a acestora, s-a calculat constanta lui Hubble.

Pentru a reuşi această performanţă cercetătorii au folosit aşa-numita formulă Tully-Fisher, care se aplică în cazul galaxiilor spirale şi care leagă între ele luminozitatea intrinsecă a galaxiei şi aşa-numita lărgime a distribuţiei vitezelor. Aceasta din urmă este dată de diferenţa între viteză minimă şi viteză maximă a stelelor din galaxie faţă de centrul galaxiei.

Folosind deci această relaţie, cercetătorii au reuşit să determine o valoare pentru constanta lui Hubble de 75,1 km/s/Mpc (adică kilometri pe secundă pe megaparsec; persecul fiind o unitate de distanță astronomică echivalentă cu circa 3,26 ani-lumină) cu  o eroare de 2,3 km/s/Mpc.

Ţinând cont de eroarea acestei măsurători - valori ale constantei lui Hubble mai mici de 70 km/s/Mpc sunt excluse cu un nivel de încredere de 95%. În acelaşi timp, pe baza acestei valori, vârsta Universului ar fi de „doar” 12,6 miliarde de ani, ceea ce întinereşte universul cu aproape 1.2 miliarde de ani, considerând că la ora actuală vârsta universului acceptată de astronomi pe baza măsurătorilor antecedente este de 13,8 miliarde ani.

Avem așadar o nouă vârstă a universului pe care ne putem baza de acum înainte?

Nu, întrucât există o altă metodă pentru determinarea constantei lui Hubble care duce la un rezultat diferit! Este vorba despre o metodă care determină constanta lui Hubble pe baza amprentelor identificate în radiația cosmică de fond (CMB). Variaţii în temperatura acestei radiaţii pot fi folosite pentru a determina constanta lui Hubble; valoarea care se obţine în acest caz fiind de circa 67 km/s/Mpc, deci mai mică de 70 km/s/Mpc, limita inferioară obţinută pe baza măsurătorilor astronomice a deplasării spre roşu a galaxiilor.

Vârsta universului este deci undeva între 12 şi 14,5 miliarde de ani; ba mai mult, avem un adevărat mister al constantei lui Hubble, care ar putea fi legat de o nouă fizică, de fenomene pe care încă nu le-am înţeles sau de eventuale erori în procesul calculării acestei valori.

Vom vedea în următorii ani cum va evolua acest demers științific de stabili cu precizie vârsta universului...


Puteți comenta folosind contul de pe site, de FB, Twitter sau Google ori ca vizitator (fără înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (aprobate de admin).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.
  • Comentariul tău, publicat ca Vizitator, va fi evaluat în vederea publicării. Doar utilizatorilor care au cont pe site ori face folosesc conturile de FB, Twitter ori Google li se publică în mod automat comentariile.
    adia · 23:21 03.08.2020
    Oare este corect sa consideram ca originea materiei vizibile este aceeasi cu originea materiei intunecate? De ce ar incepe de la un punct (origine nestiintifica: cosmogonia mitica hindusa "Dar deodat-un punct se misca, cel dintai si singur iata-l, cum din haos face muma iara el devine tatal") si nu ar incepe de la un cub (voiam sa fie pe jumatate gluma). Si cum ne putem gandi ca incepe totul fara logica, din nimic, apoi totul este guvernat de logica?In "Despre suflet" Socrate argumenteaza nemurirea sufletului prin aceea ca ceea ce aduce viata in corp nu poate contine contrariul sau, adica moartea. Iar sufletul ar precede viata prin faptul ca aduce cu sine in viata respectiva, inainte de orice experienta individuala, cunoasterea categoriilor universale ale calitatilor obiectelor dar ne si sfatuieste sa mai cercetam problemele acestea fara a ne lega dogmatic de vreo explicatie. Am introdus aceasta parte cu sufletul doar pentru acea idee ca un lucru nu poate contine contrariul sau, asadar logica nu poate contine absurdul. Sau cum nimicul poate contine existenta. Din cate imi amintesc, parca materia intunecata a fost depistata prin observarea efectele gravitationale asupra luminii ce trece prin acele zone si efecte asupra materiei vizibile deoarece noi asimilam gravitatia masei si deci palpabilului, adica materiei si deci acolo trebuie sa fie o materie intunecata. Dar daca e un spatiu curb, din alte pricini decat cele pe care le presupunem deja, modificand traiectoriile luminii conform distorsiunilor. Daca extinderea universului se face cu turbulente, un spatiu mai dilatat dupa inflatie este contractat si rasucit de implozii stelare si gauri negre aparand modificari irevrsible, care dureaza mai mult decat cauza care le-a produs si noi acum vedem numai efectele. Ma uimeste ca materiei intunecate, desi predominanta in volumul universului, nu i se acorda vreun trecut sau vreun rol in eventuala origine sau in metamorfozele universului.
Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


OK, conținutul site-ului a fost și va rămâne gratuit,
dar chiar ne-ar ajuta dacă ne-ai sprijini cu
o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro