Jeturi de particule de gheaţă şi gaze expulzate prin aşa numitele tiger stripes de pe Enceladus. Image credit: NASA/JPL/SSI

Instrumentele de la bordul sondei Cassini au analizat compoziţia chimică a materiei conţinute de gheizerul de de Enceladus, unul dintre sateliţii planetei Saturn, prin care a trecut în 2015, ajungând la concluzia că în oceanul subteran al acestui satelit ar putea exista condiţii favorabile existenţei vieţii.

Posibila existenţă a vieţii în univers, în afara planetei noastre, este unul dintre cele mai fascinante subiecte de studiu actuale. Există alte planete pe care vieţuitoare mai mult sau mai puţin asemănătoare nouă să fi luat naştere? În sistemul nostru solar viaţa este căutată atât pe planeta Marte, cât şi pe sateliţii planetelor precum Saturn, unde ar putea exista bacterii sau forme primitive de viaţă care rezista în condiţii extreme.

Un candidat excelent pentru posibila existenţă a vieţii este Enceladus, un satelit al planetei Saturn, al șaselea ca mărime,  descoperit în 1789 de William Herschel. Enceladus a fost studiat îndeaproape de sonda Cassini a agenţiei spaţiale Europene (ESA) şi a NASA, care a fost lansat în 1997 şi a avut nevoie de 7 ani de călătorie prin spaţiul interplanetar pentru a ajunge până la Saturn. De atunci instrumentele de la bordul acestei sonde studiază planeta şi sateliţii acesteia, precum și satelitul Enceladus. S-a descoperit astfel că Enceladus este o continuă sursă de surprize. S-au putut observa la suprafață gheizere din particule de gheață (de apă) gigantice, de ordinul a zeci și chiar sute de km înălțime, care se pare că provin din mări şi oceane subterane uriașe, în care ar putea exista forme de viață asemănătoare cu cele de pe Terra.


Una din întrebările fascinante privind viața pe alte planete este aceasta: există mai multe rețete pentru evoluția vieții ori, oriunde ar apărea, viața va evolua într-un fel asemănător celui de pe Terra.

Datele obţinute de sonda Cassini în data de 28 octombrie 2015, când a trecut pe lângă Enceladus, traversând un gheizer, au fost analizate, iar rezultatele au fost recent publicate de către un grup de cercetători de la Southwest Research Institute (SUA) într-un articol extrem de interesant în revista Geophysical Research Letters.

Cercetătorii americani au analizat spectrele de masă obţinute cu spectrometrul de masă  Inms (Ion and Neutral Mass Spectrometer) situat pe sonda Cassini cu ajutorul unui nou model geochimic. Au arătat că dioxidul de carbon din gheizerul analizat ar putea fi generat în reacţii chimice care au loc în oceanele de pe Enceladus. Reacţiile geochimice dintre nucleul format din roci şi apa oceanului dau naştere la dioxid de carbon. Cassini a mai descoperit şi alte elemente chimice interesante, precum siliciul şi hidrogenul molecular, ceea ce reprezintă rezultatul unor procese chimice complexe care au loc în oceanul de pe Enceladus.  Concentraţia de dioxid de carbon este foarte asemănătoare cu ceea ce ar fi de aşteptat din dizolvarea în apă a unor minerale care conţin siliciu şi carbon, reacţii care ar avea loc cu emisie de căldură.  Deci pe fundul oceanului ar putea exista regiuni calde, unde forme de viaţă precum cele de pe Pământ, descoperite în condiţii similare, ar putea supravieţui.

Pe Pământ, în valea McMurdo din estul Antarcticei, au fost descoperite bacterii anaerobe care trăiesc într-o mare subterană foarte sărată, la temperatura de -10 °C, unde nu există oxigen. Această colonie de bacterii  s-ar fi format acum circa 1,5 milioane de ani.

 


Enceladus, văzut de sonda Cassini

 

În interiorul lui Enceladus există un ocean imens cu apă în care au loc reacţii chimice complexe, care dau naştere la o serie de molecule complexe, dar şi unor surse de energie şi căldură. Tocmai existenţa acestor trei  factori necesari pentru existenţa organismelor vii:  energie (prezentă prin fenomenele calde de pe Enceladus), molecule conținând carbon (substanțe organice) şi mai ales apă, îi fac pe cercetători şi nu doar pe ei să viseze că există viaţa pe Enceladus! În adâncimile acestui ocean ar putea exista enorme colonii de bacterii şi cine ştie ce altfel de vieţuitoare!


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!