AsteroidSă ne imaginăm că într-o bună zi vom reuşi să efectuăm cu uşurinţă călătorii în spaţiu în care să putem vizita planete, sateliţi ai acestora, asteroizi sau alte corpuri cereşti. Dacă nu vom fi suficient de atenţi am putea să ajungem... pierduţi în spaţiu în urma unei simple sărituri.

 

 

 

 

Pierduţi în spaţiu sau striviţi la sol?

La ora actuală călătoriile în spaţiu sunt foarte scumpe. Puţini sunt cei care îşi permit să plătească din buzunar, pentru plăcerea de a vedea Terra de la distanţă, o astfel de călătorie.

Lansarea unui kilogram de materiale pe orbită costă, de regulă, peste zece mii de dolari, deci un preţ foarte ridicat. Acest preţ va fi probabil redus, mai ales în urma intrării pe piaţă a companiilor private.

În viitor însă această situaţie s-ar putea schimba: inventarea unor noi tipuri de motoare sau combustibili, ori folosirea unor noi descoperiri din fizică, ar putea reduce costurile lansării în spaţiu şi al călătoriilor interplanetare şi, de ce nu, chiar şi interstelare.

Urmaşii noştri ar putea să plece în vacanţă nu pe o insulă tropicală, ci pe un asteroid sau o planetă exotică cu un cost echivalent cu cel pe care îl plătim noi la ora actuală pentru vacanţele noastre.

În acest caz ar fi bine ca aceşti urmaşi să cunoască puţină fizică pentru a nu ajunge... pierduţi în spaţiu. Să vedem în continuare cum s-ar putea întâmpla aşa ceva.



Forţa de atracţie gravitaţională depinde de masa obiectelor care se atrag – ecuaţie pe care toţi am studiat-o la şcoală.

Acest fapt face ca forţa de atracţie gravitaţională pe diverse planete şi corpuri cereşti să fie diferită faţă de cea cu care suntem obişnuiţi, adică cea de pe Pământ.

În cazul Lunii, de exemplu, ţinând cont că masa acesteia este circa 1/81 din cea a Pământului, dar şi că dimensiunea ei este mai mică (o rază de circa 3.7 ori mai mică), forţa de atracţie rezultantă este de aproximativ 6 ori mai mică decât cea de pe Pământ. Ca şi cum o persoană care cântăreşte 90 de kg pe Pământ ar avea doar (echivalentul a) 15 kg pe Lună. Un adevărat parc de distracţii!

Ce s-ar întâmpla însă dacă în loc de a merge pe Lună ne-am îndrepta spre un asteroid cu o rază de circa 1-2 km? Să îi spunem o mică „insulă spaţială”. În acest caz o persoană de circa 90 de kg ar cântări echivalentul doar... câtorva grame! O simplă săritura ne-ar putea face pierduţi în spaţiu! Adică forţa de gravitaţie a asteroidului nu ar fi capabilă să ne menţină pe suprafaţa acestuia întrucât viteza cu care se poate „evada” de pe asteroid ar fi suficient de mică încât să o putem realiza printr-o săritură. Evident, pe Pământ putem sări cât vrem, nu vom ajunge niciodată pierduţi în spaţiu din această cauză, ci cel mult pierduţi într-un canal dacă nu suntem atenţi.

Această problemă a fost o problemă reală pentru misiunea americană NEAR (Near Earth Asteroid Rendezvous). Satelitul misiunii avea obiectivul de a ateriza pe asteroidul Eros. Dacă satelitul ar fi avut la aterizare o viteză mai mare de 6 mile pe oră, ar fi riscat să fie relansat în spaţiu după atingerea solului.

Există însă şi pericolul opus: aterizarea pe o planetă cu masă mult mai mare decât a Pământului. În această situaţie pericolul nu ar fi deloc cel de a fi pierduţi în spaţiu ci...striviţi la sol. O persoană care cântăreşte 90 kg s-ar simţi acolo ca şi cum ar avea sute de kilograme. În acest caz ar fi imposibilă mişcarea: persoana respectivă ar rămâne lipită de sol şi chiar ar exista riscul să nu poată respira şi să-i fie pusă în pericol viaţa.

Vedem deci că, mai în glumă, mai în serios, fizica ne poate ajuta să ne pregătim perfect pentru explorarea spaţiului, cel puţin în ceea ce priveşte condiţiile de „mişcare” pe care le-am putea găsi pe diverse obiecte din spaţiu.


Pt a posta comentarii: creați un cont pe site, folosiți contul de FB, Twitter sau Google ori postați ca vizitator (fără nicio formalitate de înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (nu se publică automat).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


Sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro