Alan Turing23 iunie 2012 - 100 de ani de la naşterea genialului, dar nefericitului Alan Turing. Pionier al inteligenţei artificiale, care a contribuit la descifrarea codului secret Enigma în al II-lea mondial, Turing a inventat un test pentru computere – testul lui Turing.

 

 

 

Un computer care ar trece testul lui Turing s-ar "comporta" foarte asemănător unui om.


Alan Turing s-a născut pe 23 iunie 1912 la Londra; încă de mic era pasionat de matematică şi de ştiinţă în general. A studiat matematica la King’s College din Londra. În 1936 a publicat un articol vizionar, în care propunea un dispozitiv capabil să manipuleze numere şi simboluri pe baza unor instrucţiuni logice. Despre acest dispozitiv, maşina lui Turing, am putea spune că este bunicul actualelor computere.

 



În timpul celui de-al doilea război mondial Turing a lucrat, în secret, la centrul de analiză şi descifrare a codurilor secrete de la Betchley Park, la circa 60 km de Londra, reuşind să descifreze faimosul cod german Enigma.


Viaţa lui însă nu a fost una fericită: în 1952 a fost condamnat pentru „acte indecente”, Turing fiind homosexual. Urmează castrarea chimică care-i devastează viaţa.

Pe 8 iunie 1954, la nici 42 de ani, Turing este găsit mort în casa lui de la Wilmslow, la sud de Manchester. Autopsia a demonstrat că moartea s-a datorat otrăvirii cu cianură de potasiu. Lângă cadavrul lui Turing a fost găsit un măr otrăvit. Concluzia a fost că Alan Turing s-a sinucis.

Recent, Gordon Brown a reabilitat memoria acestui geniu şi erou al celui de-al doilea război mondial – spunând că Turing face parte din categoria celor nemuritori şi că ţara lui l-a tratat într-un mod execrabil.

Turing era preocupat inclusiv de evaluarea inteligenţei artificiale. Pot computerele să gândească? Acesta este titlui unui articol pe care l-a scris în 1950 şi în care propunea un test, testul lui Turing, care ar fi oferit un răspuns la această întrebare. Practic, testul este destul de simplu: o persoană pune întrebări, de orice natură, cuiva (persoană sau computer) situat într-o altă încăpere (răspunsurile trebuiau să fie bătute la maşină). Dacă cine pune întrebările nu este în stare să să îşi dea seama dacă vorbeşte cu un computer – atunci computerul a trecut testul şi poate fi considerat „uman”.

În 1990 miliardarul şi filantropul american Hugh Loebner a propus un Mare Premiu de 100.000$ pentru cel care va crea un computer care reuşeşte timp de 25 de minute, în mai multe sesiuni, să răspundă la orice fel de întrebare şi să păcălească pe cei care pun aceste întrebări, făcându-i să creadă că vorbesc cu un om.

Însă până la ora actuală niciun computer nu a reuşit să treacă testul lui Turing.

Au existat însă computere care chiar dacă nu au trecut testul, nu erau lipsite de ironie, cum ar fi Elbot, care în 2008 a „spus” unuia dintre judecători: „Există inclusiv persoane care nu ar trece testul lui Turing. De ce trebuie să impunem aşa ceva calculatoarelor?

David Levy, câştigător al premiului anual Loebner şi al medaliei de bronz (care se acordă creatorului celei mai "umane" versiuni a unui robot de chat) în 1997 şi 2009, susţine că în 30-40 de ani vom reuşi să avem computere care nu doar că vor trece cu succes testul lui Turing, ci vor fi inclusiv capabile să se îndrăgostească şi să ne facă să ne îndrăgostim.

La ora actuală calculatoarele pot să ne bată la şah, dar nu ne pot încă „păcăli” în viaţa de zi cu zi.

 

Puteți comenta folosind contul de pe site, de FB, Twitter sau Google ori ca vizitator (fără înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (aprobate de admin).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


OK, conținutul site-ului a fost și va rămâne gratuit,
dar chiar ne-ar ajuta dacă ne-ai sprijini cu
o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro