În cadrul unei conferinţe TED din anul 2005, Jimmy Wales, fondatorul Wikimedia, o fundaţie non-profit, ne vorbeşte despre începuturile şi modul de funcţionare al enciclopediei deţinute de fundaţia sa, celebra Wikipedia, enciclopedia online care se auto-organizează, auto-corectează şi care nu este niciodată completă. La acea vreme enciclopedia nu devenise încă furnizorul numărul 1 de informaţii online, cum credem că este în prezent, de-abia pătrunzând în top 50 al celor mai importante site-uri internet.
Jimmy Wales prezintă începuturile acestui proiect extraordinar, pe când singurul angajat era dezvoltatorul aplicaţiei software de tip wiki, iar serverele şi informaţia în sine erau administrate de voluntari (dacă ştiţi cum stau lucrurile în prezent, puteţi scrie un comentariu despre asta la finalul articolului). Puteţi afla despre costurile de la acea vreme ale întreţinerii enciclopediei (majoritatea adresau traficul internet enorm pe care îl genera de pe atunci site-ul), despre faptul că Wikipedia este susţinută de donaţii, cât de mare este (peste 600000 de articole la data prezentării, dar peste 3450000 în prezent, asta numai în limba engleză), despre gestionarea controlului calităţii articolelor, despre faptul că majoritatea modificărilor "de substanţă" aparţin (ori aparţineau, pe atunci) unei comunităţi de doar 600-1000 de oameni aflaţi continuu în contact, dar şi o mulţime de alte detalii fascinante.
Traducerea în limba română a conferinţei TED de mai jos este realizată de Irina Caragea.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Am dat întâmplător peste o animaţie computerizată care explică pe înţelesul tuturor concepte fundamentale privind cancerul, cum ar fi mecanismele de diviziune celulară necontrolată care duc la apariţia tumorilor şi metastaza.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Dacă în urmă cu aproximativ 2 luni Google lansa facilitatea de afişare instant a rezultatelor căutării, care genera rezultate noi, în timp real, cu fiecare literă adăugată în caseta de căutare, în urmă cu doar câteva zile a venit rândul unei noi opţiuni - Google Instant Previews, care oferă previzualizări ale fiecărei pagini de web din lista de rezultate fără a fi nevoie de accesarea paginilor respective. Este suficient un singur clic pe lupa care apare în dreapta fiecărui răspuns pentru a activa noua opţiune !
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Iată mai jos o hartă interactivă a Europei care înfăţişează evoluţia în timp a Uniunii Europene. Puteţi afla denumirile succesive pe care le-a avut actuala Uniune Europeană. Puteţi afla anii în care diferitele state membre au aderat la Uniune. Puteţi trage de săgeţi pentru a vedea ce ţări au aderat în momentul fiecărei extinderi în parte. Veţi avea nevoie de Adobe Flash Player instalat pe computerul d-voastră pentru a putea vizualiza animaţia.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
De astăzi vom începe o serie de articole menite să răspundă unor întrebări "existenţiale", dar la care nu se gândeşte nimeni... De ce? Pentru că par banale. Dar de fapt nu sunt. Pentru a vă oferi un moment de destindere, vom răspunde la ele simplu, concis şi pe alocuri cu un umor subtil integrat în context.
Aşadar: De ce se conduce în unele ţări pe partea stângă a şoselei şi în altele pe partea dreaptă?
- Detalii
- Scris de: Mădălin Filip
- Detalii
- Scris de: Mădălin Filip
Iată în continuare două abordări complet diferite pe marginea ideii de incertitudine. În primul caz, avem părerea unui om de ştiinţă faimos, Richard Feynman, care vorbeşte într-un interviu BBC Horizon despre modul în care se raportează fizicianul şi omul Richard Feynman la ideea de incertitudine în ştiinţă şi în viaţă, în genere.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Tabelul periodic al elementelor chimice în format grafic nu mai reprezintă de multă vreme o noutate. O multitudine de asemenea tabele, realizate în condiţii grafice excepţionale pot fi găsite, studiate, descărcate ori imprimate direct de pe internet. Şi noi am pus la dispoziţia cititorilor un asemenea tabel al lui Mendeleev. Dar nu acesta este subiectul acestui post, ci o inovaţie în domeniul tabelelor periodice, o versiune video realizată de către profesori de la catedra de chimie a Universităţii din Nottingham - "The periodic table of videos".
Această versiune modernă constă dintr-un scurt videoclip asociat fiecărui element chimic, cu actualizări continue ale celor mai interesante dintre filme, actualizări care vin cu experimente din ce în ce mai interesante legate de elementul prezentat. Pe pagina indicată anterior puteţi găsi şi clipuri din alte zone ale chimiei, ştiri din domeniu, cât şi o nouă serie, care este deocamdată la început, "The Molecular videos", care prezintă poveştile anumitor molecule şi compuşi chimici. Videoclipurile sunt însoţite de subtitrări, majoritatea în limba engleză, dar nu numai (versiuni în spaniolă, portugheză şi italiană sunt şi ele disponibile pentru unele dintre filme). Puteţi accesa şi direct canalul Youtube al site-ului aici.
Filmările sunt opera video-jurnalistului Brady Haran, care a creat şi un blog dedicat site-ului.
În continuare, câteva detalii despre heliu (engleză). Veţi afla de ce dacă inhalăm heliu vocea noastră sună mai subţire, dar şi care este temperatura de fierbere a heliului (-269oC) şi la ce este folosit heliul în stare lichidă:
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Oare cine nu şi-a închipuit măcar o dată cum ar fi dacă ar putea citi gândurile celor din jur? S-au inventat nenumărate jocuri în care, ca prin farmec, cineva reuşeşte să ghicească un număr ori o carte de joc alese în minte de un prieten. Şi pentru că trăim în epoca telefoanelor inteligente, acum există şi o aplicaţie-telepat pentru iPhone. Priviţi videoclipul de mai jos. Veţi vedea o demonstraţie făcută chiar de Richard Wiseman, profesor de psihologie şi magician britanic, foarte cunoscut în special pentru demascarea unor pretinse abilităţi paranormale. Şi totuşi, dacă nu e nimic paranormal în filmul de mai jos, cum funcţionează software-ul de pe iPhone-ul lui Wiseman? Să fie recunoaştere vocală? Să fie o sincronizare perfectă între magician şi valori afişate la intervale regulate pe ecranul telefonului? Aveţi alte teorii? Aşteptăm părerile voastre!
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Cu siguranţă vi s-a întâmplat, într-o lume în care engleza ştiinţifico-tehnică "naşte" termeni şi concepte pe bandă rulantă, să vă fi dorit să aveţi posibilitatea de a întreba pe înşişi oamenii de ştiinţă semnificaţia diverselor cuvinte întâlnite în literatura de specialitate. Tocmai de aceea, cu ajutorul unei echipe de specialişti proprii, Lawrence Berkeley National Laboratory a pus bazele unui dicţionar video menit să facă puţină lumină în jargonul atât de dinamic al ştiinţei moderne. Iniţiativa este relativ recentă, cele mai vechi intrări în video-dicţionar datând din 2009, dar autorii adaugă termeni noi în fiecare săptămână.
Desigur, în cazul majorităţii termenilor prezenţi în acest glosar, limba română nu se poate lăuda, cel puţin deocamdată şi la nivel oficial, cu variante autohtone. De cele mai multe ori traducătorii trebuie să fie foarte inventivi şi să spere că în câţiva ani se va împământeni o terminologie de specialitate şi în domeniile lor de expertiză. Până atunci însă, familiarizarea cu conceptele, în limba lor de origine, e primul pas care trebuie parcurs. Iată în continuare două dintre "video-definiţiile" (clipuri având, în medie, durata de 1 minut) care ne-au atras atenţia: inseparabilitatea (corelativitatea) cuantică - "quantum entanglement" şi genomica - "genomics":
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Acum câteva săptămâni cineva îşi manifesta curiozitatea în cadrul secţiunii Q&A cu privire la conceptul de "grid computing". Coincidenţa a făcut ca recent să am ocazia să discut cu un coleg de facultate care a avut acces la un asemenea sistem pe perioada în care a lucrat la proiectul de diplomă, la o universitate din Franţa. În mare, calculul în grid, dacă mi se permite o asemenea traducere în limba română a conceptului, se referă la integrarea pe scară largă a unui număr impresionant de computere, prin intermediul unei infrastructuri de telecomunicaţii de mare viteză (un exemplu ar fi reţele având ca suport fizic fibra optică), scopul fiind de a oferi acces la cerere la capacităţile de procesare ale gridului la un nivel nicidecum disponibil pe un computer individual ori într-o reţea locală de calculatoare.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
În urmă cu o lună am scris un articol cu 8 sfaturi pentru o învăţare eficientă. Cum suntem interesaţi de domeniu, iar articolul menţionat s-a dovedit de interes, fiind citit de mai bine de 2 mii de persoane în cele 30 de zile de la apariţie, am decis să aducem unele completări, pe baza unui amplu articol scris de Benedict Caray în cotidianul american New York Times. Iată, deci, în continuare, alte două tehnici ingenioase de a îmbunătăţi retenţia pe timpul studiului.
1. Repetă acelaşi conţinut în locuri diferite
Ştim că cei mai mulţi au o masă de lucru ori un loc preferat în care se retrage pentru studiu. Numai că studiile în domeniu spun că acest obicei, de a studia într-un singur loc, nu este cel mai eficient din punct de vedere al retenţiei celor învăţate.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Acest tur video al spectrului electromagnetic constă dintr-o serie de 8 videoclipuri care acoperă tematica undelor electromagnetice în general şi a diferitelor regiuni în care este divizat spectrul electromagnetic (radio, microunde, infraroşu, spectrul vizibil, ultraviolet, raze X şi raze gama). Clipurile de mai jos explică fiecare dintre regiunile menţionate, venind pentru lămuriri cu exemple concrete privind instrumentele şi aplicaţiile ştiinţifice folosite la NASA care au ceva în comun cu respectivele domenii ale spectrului electromagnetic. Clipurile sunt însoţite de subtitrări în limba engleză.
Partea 1 - Introducere
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Am găsit recent pe unul dintre canalele Youtube pe care le urmăresc îndeaproape o listă de clipuri intitulată „Great Minds, Great Words". Lista conţine 4 scene memorabile, extrase din filme documentare ori prelegeri ale căror protagonişti sunt 4 dintre minţile care au avut o influenţă profundă asupra gândirii occidentale în a doua parte a secolului al XX-lea şi la începutul mileniului 3: Carl Sagan, Richard Dawkins, Richard Feynman şi Stephen Hawking.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În ediţia electronică a ziarului Gândul de astăzi se prezintă succesul unor cercetători români care lucrează la Paris şi New York , Nicolae Ghinea şi Aurelian Radu, în determinarea amprentei celulelor canceroase şi promisiunea ca în scurt timp să se realizeze un medicament împotriva tuturor tipurilor de cancer. Iată câteva extrase din acest articol:
Lumea medicală, farmaceutică şi a pacienţilor bolnavi de cancer este în efervescenţă, după ce a făcut înconjurul lumii ştirea că două colective de cercetători, unul din Paris şi altul din New York, coordonate de doi români, au găsit, după mulţi ani de cercetări asidue, "amprenta" universală a cancerului, pe baza căreia maladia va putea fi uşor depistată şi tratată încă din stadii precoce.
Este vorba de o proteină-marker, receptor pentru hormonul hipofizar FSH, care se găseşte în toate cele 11 tipuri de ţesuturi canceroase studiate. Motorul" cercetărilor [...] este doctorul în biologie celulară Nicolae Ghinea, în prezent director de cercetare la Institutul Naţional al Sănătăţii şi Cercetării Medicale din Paris (INSERM).
Nicolae Ghinea: "Ne-am înzecit eforturile, pentru că, evident, suntem într-o cursă contra-cronometru împotriva cancerului. Dacă se mobilizează principalii producători de medicamente realizarea unui medicament universal pentru cancer poate fi o chestiune de luni de zile. Va mai dura însă cel puţin 2-3 ani până când medicamentul să poată fi administrat pacienţilor".
- Detalii
- Scris de: Iosif A.