Întrebări esenţiale: ce nu ştim încă (4). ADN-ul, mișcarea, polii tereștri și ipoteza Riemann
Al patrulea articol din seria "Ce nu ştim încă" oferă o scurtă introducere în alte patru probleme pentru care ştiinţa nu are un răspuns încă. Vorbim despre ADN şi funcţiunile nelămurite ale acestuia, despre incredibila capacitate a creierului de a coordona mişcările corpului, despre inversarea polilor Pământului şi despre ipoteza Riemann.
ADN-ul - codul vieţii - partea a 3-a
Cât la sută reprezintă genele din genomul uman? Ce reprezintă restul ADN-ului, dacă nu sunt gene? Câte gene conţine ADN-ul? Ce sunt proteinele, cum sunt produse şi câte tipuri găsim în organismul uman? Ce sunt aminoacizii şi care este rolul lor în mecanismul celular? Acestea şi multe altele în a treia parte a seriei dedicate ADN-ului... (video inclus)
ADN-ul - codul vieţii - partea a 2-a
Publicăm astăzi a doua parte din seria dedicată geneticii şi descifrării misterelor moleculei de ADN. Veţi putea citi despre cromozomi, structura celulei şi cea de spirală dublă a moleculei de ADN, despre posibilele consecinţe ale decodificării genomului uman, etc. (video inclus).
Întrebări esenţiale: ce nu ştim încă (3). Gravitația, memoria, organismul uman și starea meteo
Publicăm astăzi al treilea articol din seria dedicată întrebărilor esenţiale pentru care ştiinţa încă nu are un răspuns. Vom vorbi despre natura gravitaţiei, mecanismul de funcţionare a memoriei, de ce organismul uman nu poate recrea părţi nefuncţionale ale acestuia şi despre prognoza stării meteo.
ADN-ul - codul vieţii - partea 1
Deschidem aici o serie dedicată geneticii, după vizionarea căreia vă veţi familiariza cu noţiunile fundamentale din acest domeniu. Veţi afla despre ADN, ARN, genom, proteine, selecţia nenaturală, maladii genetice, clonare, celule stem, patentarea genelor etc., toate prezentate prin intermediul unor superbe materiale video.
Zenon din Elea şi conceptul de limită
Pentru a ajunge de la Piteşti la Arad, trebuie să trecem prin punctul C, care e la mijlocul distanţei dintre oraşe. Pentru a ajunge în punctul C, trebuie să trecem prin D, mijlocul distanţei dintre Piteşti şi C şi aşa mai departe. Oriunde am fi, există un punct de mijloc prin care trebuie să trecem. Cum ajungem totuşi la Arad?
Întrebări esenţiale: ce nu ştim încă (2). Viața, placebo, compoziția universului și conștiința
Cu tot progresul ştiinţific remarcabil din secolul al XX-lea şi început de secol al XXI-lea, încă există multe întrebări la care ştiinţa nu are un răspuns. Vorbim astăzi despre originea vieţii pe Pământ, dacă şi cum funcţionează efectul Placebo, elementele constitutive ale Universului şi fundamentele biologice ale conştiinţei.
Întrebări esenţiale: ce nu ştim încă (1). Oul, centrul Pământului, somnul și inseparabilitatea cuantică
Progresul ştiinţific din ultimii 100 de ani este uluitor, iar descoperiri importante au loc cu o cadenţă aproape zilnică în ultimii ani. Foarte probabil, mulţi dintre cei mai în vârstă deţin cunoştinţe acumulate cu ani în urmă care azi pur şi simplu nu mai sunt valabile. Sunt însă şi întrebări la care ştiinţa nu are încă un răspuns...
De ce sughiţăm?
Toţi am trecut prin asta... Sughiţul, nimic mai banal. De la copilul abia născut la pensionarul jucător de şah, cu toţi sunt pradă sughiţului. Dar care este mecanismul producerii sughiţului? Ce îl provoacă şi cum scăpăm de el? Chiar funcţionează remediile vehiculate în popor, gen băutul apei ori sperierea celui ce sughiţă?
Reţele de calculatoare: modelul OSI
Reţelele de calculatoare comunică după un limbaj standardizat, astfel încât mesajul transmis de un puşti dintr-o reţea de bloc din Vaslui să ajungă aproape instantaneu pe calculatorul prietenului acestuia din Londra. Acest articol explică modelul OSI, care descrie modul în care este structurată transmiterea de date dintre reţele.
Cum funcţionează cristalografia cu raze X?
Cristalografia cu raze X este o metodă de determinare a aranjamentului atomilor într-un cristal, care poate fi şi o moleculă biologică - proteină, ribozom ori acid nucleic. Laureaţii din acest an ai Premiului Nobel pentru Chimie au descifrat structura ribozomului folosind această tehnică, pe care v-o prezentăm în continuare.
Francis Crick
James D.Watson şi Francis Crick. Două nume care ar trebui cunoscute de orice locuitor al planetei Pământ. Pentru că ei sunt cei care au descoperit structura ADN-ului, probabil cea mai importanta descoperire făcută de om vreodată, cu implicaţii enorme pentru prezent şi viitor. Astăzi povestea lui Francis Crick.
Cum funcţionează legea lui Arhimede?
Arhimede a înţeles cu mai bine de 2200 de ani în urmă principiul care în prezent îi poartă numele, şi anume faptul că un corp cufundat într-un fluid este împins de jos în sus cu o forţă egală cu greutatea volumului de fluid dezlocuit de acesta. Cum oare, altfel decât pe cale experimentală, se poate demonstra această lege?
Cum funcţionează compresia fişierelor?
Compresia datelor... Probabil pentru unii un mister. Nici după ce veţi citi rândurile de mai jos nu veţi deveni un guru în domeniu, dar, sperăm, veţi înţelege ideea care stă în spatele compresiei datelor. Veţi afla tipurile de algoritmi folosiţi în comprimare, precum şi pentru ce categorii de date sunt aceştia utilizaţi.
Scurtă introducere în teoria haosului
Un fluture bătând din aripi undeva în Europa poate declanşa o tornadă în Texas. Aşa afirmă teoria haosului. Această teorie - în esenţă - indică faptul că mici modificări ale datelor iniţiale ale unui sistem complex poate duce la stări finale al sistemului foarte diferite. Edward Lorenz este cel care pune bazele acestei teorii.