Prognoza seismică: posibilă ori himeră?
În contextul dezastrului de astăzi, 11.03.2011, din Japonia, provocat de un tsunami care a a avut drept cauză un cutremur în Oceanul Pacific, vă oferim un articol privind prognoza seismică. Vorbim despre ce sunt cutremurele şi dacă acestea pot fi prevăzute.
MAROC
În acest articol veţi putea citi o "radiografie" a Marocului, aşa cum este realizată de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA - The World Factbook). Sunt incluse date despre geografie, populaţie, economie, guvernare, comunicaţii, transporturi, sistemul naţional de apărare etc.
Creativitatea, o schizofrenie bine temperată
Catălin Cumpănaşu, de la Fundaţia Friends For Friends, ne-a sugerat publicarea pe Scientia a unui interviu cu psihoterapeutul Mugur Ciumăgeanu. Am urmărit interviul şi am considerat că s-ar putea să fie de interes pentru mulţi dintre cititorii noştri.
În interviu, Mugur Ciumăgeanu aseamănă creativitatea cu o "schizofrenie bine temperată" şi subliniază importanţa disciplinei şi a rutinei în antrenarea procesului creativ.
Urmăriţi, deci, interviul, prezentat în două părţi mai jos.
Oscilaţiile armonice şi armonograful
În natură regăsim oscilaţii în aproape orice domeniu: de la sunete până la cele mai mici particule ce alcătuiesc materia, de la bătăile inimii până la ticăitul ceasului. La baza tuturor acestor mişcărilor oscilatorii, care pot avea forme foarte complexe, stă oscilaţia armonică.
SERBIA
În acest articol veţi putea citi o "radiografie" a Serbiei, aşa cum este realizată de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA - The World Factbook). Sunt incluse date despre geografie, populaţie, economie, guvernare, comunicaţii, transporturi, sistemul naţional de apărare etc.
Secretul urechii muzicale absolute (2)
Continuăm incursiunea în universul abilităţilor muzicale cu prezentarea câtorva studii ştiinţifice pe tema mecanismelor genetice şi neurologice care stau la baza a ceea ce noi numim ureche muzicală. Putem oare "educa" această aptitudine?
Materia întunecată şi energia întunecată
Oamenii de ştiinţă cunosc multe despre cei 4% din Univers care sunt constituiţi din materie obişnuită, vizibilă, precum cea care formează oamenii şi planetele, Pământul şi Soarele. Însă restul, 96% din Univers, rămâne un mister.
George Emil Palade, o autobiografie
George Emil Palade este singurul om de ştiinţă de origine română care a luat premiul Nobel. Iată autobiografia pe care acesta a scris-o în 1974, cu ocazia decernării premiului Nobel pentru Medicină, pentru contribuţiile la înţelegerea structurii şi organizării funcţionale a celulei.
Cum analizăm coliziunile de particule? (9)
După ce un accelerator a pompat suficientă energie în particulele sale, ele se ciocnesc fie de o ţintă, fie unele cu celelalte. Fiecare dintre aceste coliziuni poartă numele de eveniment. În continuare vorbim despre analiza coliziunilor de particule.
Accelerarea particulelor (8)
Accelerând particule, fizicienii împuşcă doi iepuri dintr-un foc: se poate studia materia la mărimi încă şi mai mici şi, în plus, se pot crea particule noi cu masă şi mai mare. Vorbim în continuare despre accelerarea particulelor şi diversele tipuri de acceleratoare.
Acceleratoare de particule. Detecţia (7)
Pentru a explica cum detectăm ce se întâmplă într-un accelerator de particule, haideţi să ne uităm la cel mai cunoscut exemplu al acestei scheme de detecţie: modul în care noi percepem lumea. Principial, schema are la bază o sursă, o ţintă şi un detector.
Cum se testează o teorie în fizică? (6)
Am prezentat diverse aspecte ale Modelului Standard şi am examinat cu atenţie lumea particulelor subatomice. Toată această teorie ştiinţifică poate că seamănă a magie, însă este important să înţelegem faptul că fizicienii nu născocesc pur şi simplu toate aceste lucruri.
Mistere încă neelucidate (5)
Modelul standard răspunde multor întrebări legate de structura şi stabilitatea materiei, cu cele şase tipuri de quarcuri, şase tipuri de leptoni şi cele patru forţe ale sale. Dar Modelul Standard nu este complet, căci există încă multe întrebări fără răspuns.
Dezintegrări şi anihilări de particule (4)
Prin dezintegrare nucleară, un nucleu atomic se descompune în nuclee mai mici. De asemenea, particulele fundamentale se pot descompune în alte particule. În continuare vom vorbi despre dezintegrări şi anihilări de particule.
Ce face ca „lumea” să fie stabilă? (3)
În prezent credem că avem o idee clară despre compoziţia lumii: quarcuri şi leptoni. Deci... ce anume le menţine împreună, ce face ca lumea să fie stabilă? Cum interacţionează materia cu materia? În continuare, despre cele 4 forţe fundamentale.