Arhimede, un mare învăţat al lumii antice
Cred că am auzit cu toţii de Arhimede şi de faimosul său principiu care ne-a dat bătăi de cap în gimnaziu. E timpul să realizăm ce rol important a jucat acest om de ştiinţă în domenii precum fizica, matematica, filozofia şi multe altele. Să aflăm aşadar mai multe despre el.
Alfred Nobel (1833-1896)
Alfred Nobel, cel care a iniţiat Premiul Nobel, dar şi cel care a inventat dinamita, s-a născut în oraşul Stockholm, Suedia, la 21 octombrie 1833. A fost un copil născut prematur, iar mai toată copilăria a fost bolnăvicios. A avut 3 fraţi: Robert, Ludwig şi Emil.
BULGARIA
Continuăm "radiografierea" statelor lumii cu Bulgaria, vecinul nostru de la sud de Dunăre. Din articol veţi afla informaţii despre geografia, populaţia, economia, guvernarea, comunicaţiile, transporturile şi sistemul naţional de apărare ale statului bulgar.
Realitatea cuantică şi sensurile vieţii (4)
În ultima parte a articolului, Michael Brooks face referire la o a treia interpretare a teoriei cuantice, interpretarea Broglie-Bohm, care apelează la un set de aşa-numite variabile ascunse pentru a elucida misterele universului subatomic.
Bosonul Higgs pe înţelesul tuturor (video)
În acest material video puteţi urmări o explicaţie pe tema bosonului Higgs, o particulă elementară - deocamdată ipotetică - dar care, dacă s-ar dovedi reală, ar asigura mecanismul prin care particulele îşi obţin masa, iar dacă se va dovedi doar un construct fără corespondent în realitatea fizică, va duce la necesitatea reconsiderării legităţilor pe baza cărora explicăm în prezent universul la scară microscopică.
O explicaţie video de Adrian Buzatu
A luat naştere forumul Scientia
Pentru cei care nu au observat micul buton albastru din panoul de elemente din partea dreaptă a site-ului nostru, îi anunţăm pe această cale că ieri am deschis FORUMUL SCIENTIA. Îl puteţi accesa la adresa forum.scientia.ro, ori executând clic pe butonul de mai jos:
Cum a apărut acest forum? După cum veţi putea observa, forumul nu este unul nou, ci dimpotrivă, unul extrem de bine populat şi cu informaţii bine documentate şi de mare valoare. Cum nu se putea naşte populat cu aşa multă informaţie, există şi o explicaţie: forumul ŞtiinţaAzi a devenit forumul Scientia. Această absorbţie a forumului ŞtiinţaAzi s-a făcut la propunerea lui Adrian Buzatu, deţinătorul site-ului ŞtiinţaAzi.
Google va penaliza "fermele de conţinut"
În curând Google va implementa o schimbare majoră în politica sa de ierarhizare a site-urilor în lista de rezultate a motorului de căutare cu acelaşi nume: va penaliza site-urile considerate "ferme de conţinut", adică acele site-uri care sunt construite prin adăugarea de conţinut de pe alte site-uri. Şi pe Internetul românesc sunt deja sute de site-uri de acest fel, construite prin furtul conţinutului de pe alte site-uri.
Schimbarea va afecta aproximativ 12% dintre interogări pentru Statele Unite. Este de presupus că şi pentru România procentul va fi cel puţin la fel de mare.
Astroturfingul - o nouă armă pentru copleşirea vocii poporului internaut
În timp ce mulţi cred că Internetul este spaţiu liber de constrângeri, unde vocea fiecăruia poate fi auzită în egală măsură, o nouă formă de încercare de acoperire a vocii genuine a poporului internaut se consolidează., făcându-i pe unii să fie "mai egali decât alţii". Metoda se numeşte astroturfing (după cuvântul englez cu aceeaşi formă). Termenul este intrat de ceva vreme şi în spaţiul virtual de limbă română, chiar dacă nu vă amintiţi să fi dat peste el până acum.
De ce nu aţi mai auzit până astăzi de astroturfing? Cel mai probabil aţi mai auzit ori l-aţi bănuit, dar nu aţi ştiut că este vorba despre astroturfing.
Ce este astroturfingul?
Astroturfingul reprezintă diversele campanii de PR disimulate în acţiuni spontane ale publicului. Ele pot fi atât în planul fizic, ca acţiuni în piaţă pentru a susţine o anumită idee, cât şi în spaţiul virtual, aspect pe care îl dezbatem în acest articol. Vă dau un exemplu: aţi observat că pe forumurile (ori rubrica de comentarii) a magazinelor online sunt mai multe comentarii pozitive decât cele negative despre produse, oricum ar fi produsele respective? Cine credeţi că le postează? Cel mai probabil angajaţi ai firmei care deţine magazinul virtual, pentru a crea impresia că produsul este foarte bun.
De ce visăm? (1)
La noapte peste 21 de milioane de români vor merge la culcare şi vor intra pe tărâmul magic al viselor. Dar de ce oamenii visează reprezintă unul dintre marile mistere ale ştiinţei. De-abia acum aceasta începe să dezvăluie complexitatea bizară a acestei lumi secrete.
Curiozităţi din domeniul chimiei
Chimia nu este, de regulă, printre materiile preferate ale școlarilor. Dar chimia este un domeniu de studiu esențial pentru societatea modernă. În articolul de față doar prezentăm o serie de curiozități din acest domeniu, care nici măcar nu trebuie memorate :)
Ştiaţi că:
• numele hidrogenului înseamnă, la origine, „generator de apă"?
• corpul unui om de 70 de kg cuprinde 6 kg de hidrogen, 44 kg de oxigen şi 14 kg de carbon?
• metanul a fost descoperit de A. Volta în anul 1778 în mâlul bălţilor?
Marele chimist Costin Neniţescu
Costin D. Neniţescu s-a născut la 15 iulie 1902 în Bucureşti. A murit la 29 iulie 1970 în Buşteni. Rezultatele muncii chimistului Costin Neniţescu se văd în cele 262 de articole originale şi 21 de brevete. În anii 1970 lucrările sale au numărat 1000 de citări.
Pendulul lui Foucault
Pendulul lui Foucault a constituit un experiment celebru pus în practică de către Jean Bernard Léon Foucault. Experimentul a confirmat rotaţia Pământului în jurul axei sale. A fost realizat pentru prima dată în faţa publicului în 1851, sub cupola Panteonului din Paris.
Lucrul mecanic şi puterea mecanică
Lucrul mecanic
Lucrul mecanic este efectuat de o forţă care acţionează asupra unui corp şi îşi deplasează punctul de aplicaţie pe direcţia şi în sensul ei.
Formula de calcul a lucrului mecanic:
L = F * d
unde F este forţa ce acţionează asupra corpului, iar d este distanţa pe care aceasta îşi deplasează punctul de aplicaţie.
Evoluţia vieţii în două salturi uriaşe
Încă de când au apărut primele forme de viaţă de pe planetă, cele mai mari dintre acestea au avut tendinţa de a deveni încă şi mai mari. Pe parcursul a 3,6 miliarde de ani de evoluţie, dimensiunea maximă a vieţuitoarelor a crescut cu 16 ordine de mărime, aproximativ de 10 cvadrilioane de ori, de la celule unice la masivii arbori sequoia de astăzi. Aşadar, indiferent de ceea ce spune lumea, mărimea contează!
Cele mai mari animale, de la balena albastră până la sauropode, reprezintă atât un stimulent al imaginaţiei, cât şi o mare atracţie pentru oamenii de ştiinţă. Unul dintre aceştia, Jonathan Payne de la Universitatea Stanford, încearcă alături de echipa sa să descopere cum a evoluat dimensiunea fiinţelor pe parcursul întregii istorii a vieţii pe Pământ.
Virusul papilloma uman şi cancerul de col uterin
Virusurile sunt microorganisme alcătuite dintr-un singur tip de acid nucleic (ADN sau ARN), protejate de un înveliş proteic (capsida). Unele virusuri au învelişul proteic înconjurat de încă un strat (anvelopă), de natură lipoproteică. Nu se pot divide şi sunt replicate doar în celule vii. În acest articol vom vorbi în detaliu despre virusul papilloma uman (papillomavirus) şi bolile pe care le produce, dintre care cea mai cunoscută este cancerul de col uterin.
Structura unui virus: în general, virusurile sunt alcătuite din material genetic (ADN sau ARN, cu roşu în poză), protejat de o capsulă proteică (la exterior), iar unele pot fi învelite într-o membrană lipoproteică (anvelopa, cu albastru în poză).
Papillomavirusurile fac parte din categoria Papovavirusurilor (împreună cu Polyomavirusurile) şi sunt virusuri ADN. Se cunosc mai mult de 100 de virusuri umane papilloma.
Ele sunt răspunzătoare de apariţia negilor (verucilor) de la nivelul pielii (multe persoane au acest tip de negi) sau din regiunea genitală (condiloame) şi pot chiar determina apariţia cancerului cervical (de col uterin).
Negii anogenitali (condiloame): se transmit prin contact sexual direct la 60% din partenerii persoanelor cu această afecţiune. Nu există încă un tratament antiviral, deci, o dată contactat, virusul rămâne în organism. Negii pot însă fi distruşi prin crioterapie cu azot lichid, electrocauterizare, electrodesicare sau pot fi excizaţi.
Cancerul de col uterin (sau cancerul de cervix): papillomavirusul uman se regăseşte la peste 90% din femeile ce au cancer de col uterin. Însă doar o mică parte din femeile infectate cu acest virus vor face cancer; alţi factori care, pe lângă virus, au rol în progresia spre cancer sunt fumatul, contraceptivele orale, prezenţa altor boli cu transmitere sexuală şi dieta.
Infecţia cu HIV şi slăbirea consecutivă a sistemului imunitar sunt asociate cu o prevalenţă crescută a cancerului de col uterin.
În cazul unei infecţii cu Papillomavirus trebuie făcut un test Papanicolau. În mod normal, o femeie care a început viaţa sexuală trebuie să facă acest test anual. El este util în depistarea cancerului sau a stadiilor precanceroase.
Negii de la nivelul pielii: sunt asociaţi cu anumite tipuri de papilloma. Pot apare oriunde la nivelul pielii şi aproape niciodată nu se transformă malign (în cancer).
__________
Bibliografie: Oxford Textbook of Medicine
De ce Luna apare albă ziua şi galbenă noaptea?
Sunt 2 lucruri care ar putea cauza faptul că Luna apare albă ziua şi galbenă noaptea.
Concepţia culorilor nu este foarte bine înţeleasă. Este cunoscut faptul că ochiul şi creierul încearcă sa corecteze culoarea cu care un obiect apare, luând în considerare culoarea luminii care cade pe acel obiect. De aceea iarba pare verde chiar şi când o vezi sub lumina roşie a apusului. Când te uiţi la Lună în timpul zilei, ochiul tău vede fundalul albastru al cerului, creierul tău crede în mod incorect că lumina este albastră şi ghiceşte ce culoare ar trebui să aibă Luna pentru a arăta cum arată sub lumină albastră. Când te uiţi la ea noaptea, creierul întâmpină încă şi mai multe dificultăţi, din moment ce nu există nici o cale de a ghici ce culoare are lumina. Aceasta ar putea explica aparenta diferenţă de culoare.
De ce ziua soarele este galben şi cerul albastru? De ce la apus sau răsărit Soarele este roşu?
În spaţiu, cerul este negru şi Soarele alb
Vedeţi dumneavoastră, dacă nu am fi pe Pământ, ci în spaţiul cosmic, undeva pe orbită în jurul Pământului, cerul ar părea negru (presărat cu puncte luminoase - stelele), iar Soarele ar părea alb. Aceste fapte simple spun totuşi multe despre Univers şi legile sale.
De exemplu, faptul că cerul este negru în spaţiu (şi tot negru pe Pământ în timpul nopţii) este explicat de faptul că Universul este finit în spaţiu şi timp, adică a avut un moment când a început să existe, moment pe care fizicienii îl numesc Big Bang, sau Marea Explozie. Este răspunsul la un paradox celebru, vechi de câteva secole, denumit Paradoxul lui Olbers.