Corelaţie şi predicţie
Informaţiile strânse în cadrul cercetării observaţionale se numesc date corelaţionale. Corelațiile sunt tipare apărute în date. De exemplu, Stern a descoperit că mamele care îşi sincronizau mişcările cu ale bebeluşilor aveau raporturi mai bune cu aceştia.
Cercetarea observaţională
Cercetarea observaţională constă în observarea sistematică. "Sistematic" implică o procedură raţională şi reproductibilă de colectare a datelor. Datele pot fi colectate cu ajutorul unui dispozitiv de înregistrare video ori cu un chestionar.
Paraziţii din noi. Ciupercile
Organismul uman poate fi parazitat de o gama foarte largă de vieţuitoare, unele dintre ele fiind protozoare, altele aparţinând regnului Fungi: ciupercile. Acestea reprezintă agentul etiologic al unor micoze. Mai multe detalii, în continuarea articolului.
Paraziţii din noi. Trichinella spiralis
Trichinella spiralis este un parazit intestinal mic şi foarte cunoscut. Acest nematod măsoară 3 mm femela, iar masculul 1,5 mm lungime. Caracteristic acestei specii este femela vivipară care elimină direct larvele. Mai multe detalii, în cele ce urmează.
Paraziţii din noi. Strongyloides stercoralis
Nematodele sunt paraziţi specifici omului, având reprezentanţi ce depăşesc câţiva centimetri lungime. Cel mai mic dintre aceştia este Strongyloides stercoralis. Femelele adulte de Strongyloides stercoralis măsoară 2 mm, iar masculii puţin peste 0,7 mm.
Paraziţii din noi. Toxocara canis
O specie parazită înrudită cu Ascaris lumbricoides este Toxocara canis, un vierme cilindric întâlnit la câine şi uneori la om. Aspectul morfologic este similar cu Ascaris lumbricoides, aceeaşi diferenţă de lungime dintre sexe: masculul de 10 cm, femela de 18 cm.
Ascaris lumbricoides (Limbricii)
Corpul uman devine uneori gazda unui parazit din clasa Nematoda ce nu mai are nevoie de nici un fel de prezentare: Ascaris lumbricoides sau, după denumirea populară, limbrici. În stare adultă masculul Ascaris lumbricoides măsoară 15 cm lungime.
Premiile IG Nobel 2012
De la creierul somonilor morţi la turnul Eiffel, care este mai mic dacă ne înclinăm spre stânga... În acest articol vă invităm să citiţi despre descoperirile trăznite care au primit premiul Ig Nobel 2012: pace, fizică, psihologie, acustică, medicină, anatomie etc.
Paraziţii din noi. Enterobius vermicularis
Helminţii se împart în două categorii: viermi laţi şi cilindrici. Dintre viermii cilindrici (nematelminţi), majoritatea celor ce parazitează omul aparţin clasei Nematoda. Aceşti viermi posedă un sistem de locomoţie ce le conferă mobilitate, dar nu au organe de fixare comparativ.
Diviziunile şi rolul sistemului nervos
Anatomia sistemului nervos reprezintă structura acestuia. Pentru a înţelege cum funcţionează trebuie mai întâi să ştim cum este alcătuit. Sistemul nervos poate fi împărţit în mai multe sisteme interconectate ce funcţionează împreună.
Mişcările oculare ajută diagnoza
Cercetătorii de la Universitatea din California de Sud au conceput o metodă pentru a detecta anumite boli neurologice prin intermediul examinării mişcărilor oculare. Acest lucru este posibil deoarece anumite boli neurologice implică tulburări la acest nivel.
Durerea de spate
Durerea la nivelul spatelui poate apărea la orice vârstă, deşi atinge frecvenţa maximă la vârsta adultă, fiind mai puţin frecventă la persoanele tinere. Cu toate acestea, există anumite patologii care sunt predispuse a se dezvolta într-un anumit grup de vârstă.
Propulsia warp, mai aproape de realitate?
Deplasarea warp, cel mai bine cunoscută din serialul Star Trek, s-ar putea muta din domeniul ştiinţifico-fantasticului în cel al realităţii ştiinţifice mai curând decât s-a crezut. Harold White, de la Centrul Spaţial Johnson al NASA, crede că "există speranţă".
Cum va fi viitorul?
În comparaţie cu vârsta Universului şi cu fenomenele ce au loc în cadrul său, tot timpul scurs de la apariţia civilizaţiei umane apare ca o fracţiune de secundă. Dar în viitor? Cum va arăta lumea peste un milion, un miliard sau 10100 ani (1 urmat de 100 de zerouri)?
Genomul. Progrese privind ADN-ul "junk"
Un proiect de amploare care implică sute de oameni de ştiinţă sugerează că doar o porţiune foarte mică din genomul uman este cu adevărat non-funcţională, fiind posibil ca întregul genom să aibă funcţii utile. Detalii, în cele ce urmează.