Neuronii oglindă - introducere de V.S. Ramachandran [video]
O mulţime de ştiri din domeniul neurologiei şi ştiinţelor care studiază creierul uman conţin de câţiva ani încoace numele Vilayanur Ramachandran. Un vorbitor capabil să-şi farmece auditoriul prin elocinţa şi vivacitatea cu care descrie unele dintre cele mai complicate mecanisme de funcţionare ale creierului, Ramachandran ocupă în prezent poziţiile de director al Centrului pentru Studiul Creierului şi Mecanismelor Cognitive de la Universitatea din San Diego, California şi de profesor adjunct la prestigiosul Institut Salk (cercetare în domeniul biologiei).
Iluzie optică: vedeţi cercul?
Priviţi imaginea de mai jos. Noi cu greu am reuşit să vedem un cerc perfect printre linii. Dumneavoastră?
În cazul în care nu vedeţi cercul, încercaţi să focalizaţi privirea în zona în care cercul pare distorsionat; astfel, credem, o să vă convingeţi că în fapt chiar este vorba de un cerc perfect.
O companie rusească promite să deschidă primul hotel spaţial în 2016
Compania rusă "Tehnologii orbitale" şi-a anunţat intenţia de a construi o staţie spaţială comercială care va fi un fel de hotel spaţial. Hotelul cosmic va fi gata, conform reprezentanţilor companiei în anul 2016. Acesta va putea să găzduiască până la 7 pasageri, în afara părţii staţiei care va fi destinată guvernului rus şi cercetării ştiinţifice.
Web of Stories - poveşti spuse de oameni însemnaţi
Puţine lucruri pot fi mai interesante decât poveştile spuse de oamenii care au lăsat ceva umanităţii. WebOfStories.com este tocmai locul în care puteţi urmări (în format video) asemenea poveşti şi în care în curând vă veţi putea istorisi (potrivit creatorilor site-ului) propria viaţă celor care vor dori să o vadă. Poveştile sunt astfel îmbinate încât trecerea de la una la altele similare se poate face în felurite moduri. Site-ul este locul în care puteţi ajunge pentru a urmări o istorisire, dar şi multe altele legate într-un anumit fel de cea dinainte.
Aţi auzit de James Randi ?
James Randi este deja o figură legendară în SUA şi Canada. Magician de profesie (dacă arta scamatoriei poate fi considerată o meserie), Randi şi-a clădit în timp o reputaţie solidă ca investigator şi demistificator al fenomenelor paranormale şi al pseudoştiinţei, în general. Celebritatea sa a atins cote maxime în momentul în care, în anul 1996, Fundaţia James Randi pentru Educaţie a decis să ofere un premiu de un milion de dolari oricui este capabil să demonstreze, urmând proceduri corespunzătoare de testare (convenite în prealabil de comun acord cu solicitantul), abilităţi ori însuşiri paranormale, supranaturale.
Craig Venter despre crearea primei forme de viaţă sintetice
Recent a fost lansată şi în România, pe marile ecrane, pelicula intitulată "Splice", titlu tradus, cel puţin în unele cinematografe, "Hibrid", povestea a doi oameni de ştiinţă rebeli care combină ADN uman şi animal pentru a da naştere unor forme noi de viaţă. Cum era de aşteptat, experimentele scapă de sub control, astfel că filmul e prilej de reflecţie pe teme etice, dar naşte şi întrebări cu privire la cât de departe este ştiinţa de a pune un asemenea scenariu science-fiction în practică.
Dacă e să judecăm după cele realizate de echipa lui Craig Venter în acest an - crearea primei forme de viaţă sintetice având la bază ADN creat digital (secvenţe create şi asamblate de un software pe computer), inserat într-o bacterie vie care a supravieţuit procedurii, devenind o nouă specie de bacterie (prima specie de bacterie de pe Terra capabilă de autoreproducere al cărei părinte este un calculator, dacă e să-l cităm pe Venter), am putea spune că în acest domeniu distanţa dintre ştiinţă şi ficţiune nu este atât de mare pe cât s-ar putea crede. Urmăriţi în continuare un videoclip în care savantul care a terminat în 2001 în frunte cursa de decodificare a genomului uman prezintă un sumar al eforturilor care au condus la această ultimă mare realizare a echipei sale.
Gliese 581 g - prima exoplanetă locuibilă
Cursa pentru localizarea unei planete din afara sistemului nostru solar capabile să găzduiască forme de viaţă a fost intens mediatizată în ultimii ani. Totuşi, vestea cea mare parcă a venit mai devreme decât ne-am fi aşteptat. Citiţi în continuare istoria descoperirii noului Pământ.
Iluzie optică: cum lucrurile par normale atunci când sunt răsturnate...
Priviţi videoclipul de mai jos. Este o femeie cu capul în jos, ştiu. Altfel, nimic neobişnuit, nu? Probabil că după ce va apărea în poziţia normală, vă veţi schimba opinia...
Oare ce creează această iluzie?
De ce credem în superstiţii
Michael Shermer (fondatorul şi editorul Skeptic Magazine) spune că tendința umană de a crede în lucruri ciudate -- de la răpirile extratereștrilor la ansele radiesteziştilor care detectează resurse subterane - se rezumă la două dintre abilităţile fundamentale ale creierului, puternic legate de supravieţuire. În filmul de mai jos, Michael Shermer explică ce sunt aceste abilităţi şi cum ne pot crea probleme.
Pentru mai multe detalii privind concepţia lui Shermer despre funcţionarea creierului în raport cu superstiţiile (bazaconii, după cum le numeşte), citiţi aici o serie de paragrafe din cartea "De ce cred oamenii în bazaconii".
Astronomii descoperă o planetă care ar putea găzdui viaţa
Astronomii au descoperit o planetă aflată într-un sistem planetar din apropierea Pământului (aproximativ 20 de ani lumină) ce ar putea să găzduiască viaţă.
După cum este posibil să fi observat, în ultimele luni în media internaţională au apărut mai multe ştiri despre posibilitatea ca în scurt timp să fie descoperită o asemenea planetă. Iată că acea zi a sosit!
Philip Zimbardo despre psihologia răului
Philip Zimbardo, cel care a pus în scenă în 1971 la Universitatea Stanford celebrul experiment al falsei închisori, încearcă să răspundă în videoclipul de mai jos la o întrebare care a preocupat gânditorii de când lumea: ce îi face pe oameni obişnuiţi să devină răi? Sunt prezentate fapte şi imagini necunoscute până la momentul prezentării despre şi din închisoarea de la Abu Ghraib, se vorbeşte despre studiul experimental al lui Stanley Milgram pe tema obedienţei faţă de autoritate, despre experimentul falsei închisori, pentru ca în final să fie atacat şi reversul medaliei - care sunt circumstanţele în care omul obişnuit poate atinge statutul de erou. Zimbardo este autorul cărţii "Efectul Lucifer", în paginile căreia explorează natura şi psihologia răului.
Ştiinţa drăgălăşeniei
De ce unele videoclipuri, imagini, gesturi ori trăsături umane şi animale ni se par simpatice ? Ce le face astfel ? Catalogăm ceva ca gingaş, frumos, simpatic imediat ce îl vedem. Dar ce anume trebuie să vedem pentru a avea această reacţie practic instantanee ? Şi de ce o avem? În 1949 Konrad Lorenz introducea teza conform căreia anumite trăsături infantile declanşează întotdeauna reflexele părinteşti ale adulţilor, lucru care creşte, din punct de vedere evolutiv, probabilitatea de a îşi îngriji mai bine odraslele. Astfel că am dezvoltat preferinţe puternice pentru caracteristici precum capetele disproporţionat de mari în comparaţie cu trupul, ochi mari dispuşi relativ jos la nivelul feţei, năsucuri mici ori corpuri moi şi rotunde.
Adrian Bejan despre teoria constructală
Profesor la Duke University, Adrian Bejan este unul dintre cei mai străluciţi oameni de ştiinţă români care activează în prezent peste hotare. A plecat din România comunistă în anii '60 şi s-a stabilit în SUA, unde, la M.I.T., şi-a cultivat pasiunea pentru inginerie, ajungând peste ani la o viziune nouă despre lume şi natură care s-a materializat într-o teorie originală - teoria constructală. Urmăriţi-l pe Adrian Bejan mai jos vorbind despre ideile sale şi aflaţi mai multe despre teoria constructală de la adresa http://www.constructal.org. În prezent Bejan este profesor de inginerie mecanică la prestigioasa universitate Duke, fiind cotat printre cei mai citaţi 100 de autori la nivel mondial în domeniul ingineriei mecanice, autor al 24 de cărţi şi peste 500 de articole de specialitate.
România, în războiul culturilor modificate genetic
Conform ziarului Gândul, "În aceste zile Guvernul urmează să ia o decizie importantă referitoare la autorizarea culturilor agricole modificate genetic (OMG)."Războaie" există chiar şi la nivel politic pe marginea subiectului, ministrul PDL al Agriculturii, Valeriu Tabără, fiind un susţinător al acestor soiuri, în timp ce reprezentanţii UDMR spun că vor interzicerea OMG-urilor, invocând insuficiente date despre impactul asupra mediului şi sănătăţii umane. Suprafeţele cu porumb modificat genetic din România sunt răspândite în mai multe judeţe, Ministerul Agriculturii acordând autorizaţii în acest an pentru 822 de hectare de porumb modificat, cultivate în scop comercial."
Calculatorul cuantic. O introducere
Calculatoarele cuantice par a reprezenta următorul pas în tehnologia informaţiei. Cum componentele pe bază de siliciu îşi vor atinge în curând limitele, e nevoie de ceva nou pentru viitor. Mecanica cuantică ne oferă o soluţie, una însă nu tocmai la îndemână.