Pentru multe plante, primăvara este pur și simplu un moment foarte bun. Au îndurat o iarnă rece, întunecată și aspră, iar în unele locuri, iernile pot fi ucigător de grele pentru acestea.
Este logic ca, atunci când vine primăvara, plantele să fie gata să profite de temperaturile mai ridicate, de zilele mai lungi și de mai multă lumină solară. Își reiau creșterea după perioada de repaus din timpul iernii și multe produc rapid flori.
Imagine: Jim Watson/AFP
Recomandările oficiale privind imunizarea copiilor din Statele Unite trec printr-o perioadă de transformări majore, după ce noul comitet consultativ în domeniul vaccinurilor, reorganizat sub conducerea secretarului pentru sănătate, Robert F. Kennedy Jr., a adoptat primele hotărâri. Întâlnirea recentă a comitetului a fost marcată de confuzie, lipsă de experiență și voturi contradictorii, stârnind îngrijorare în rândul comunității medicale.
Cea mai vizibilă decizie a vizat vaccinul RORV, care protejează împotriva rujeolei, oreionului, rubeolei și varicelei. Membrii comitetului au votat împotriva utilizării acestui ser la copiii sub 4 ani, invocând riscul ușor crescut de convulsii febrile.
O inchiziție politică modernă se manifestă în „piețele publice digitale” din Statele Unite. Activistul de extremă dreapta Charlie Kirk, ucis recent, a devenit punctul central al unei campanii coordonate de reducere la tăcere a criticilor, care amintește în mod tulburător de unul dintre cele mai întunecate capitole din istoria americană.
Persoanele care l-au criticat public pe Kirk sau care au făcut comentarii considerate insensibile cu privire la moartea sa sunt amenințate, concediate sau „doxate” (eng. doxed, se referă la căutarea, identificarea și publicarea datele personale).
Probabil ai văzut cuvântul „narcisist” aruncat peste tot pe Internet, în titluri, pe aplicații de dating sau în TikTok-uri cu temă terapeutică. Dar eticheta pe care oamenii o lipesc adesea fără să gândească pe șefi toxici sau pe personaje negative din reality-show-uri ascunde o imagine psihologică mult mai complexă.
Psihologii au studiat narcisismul timp de mulți ani, dar, în timp, înțelegerea noastră a evoluat. Una dintre cele mai mari schimbări este că astăzi narcisismul nu mai este văzut doar ca grandomanie, aroganță sau egotism.
Timp de decenii, psihiatrii au tratat psihoza ca și cum ar consta din afecțiuni separate. Persoanele care experimentează halucinații și delir pot fi diagnosticate cu schizofrenie, tulburare bipolară, depresie severă și alte diagnostice asociate, primind tratamente diferite în funcție de diagnostic. Însă cercetări recente sugerează că această abordare ar putea fi fundamental greșită.
Calea Lactee | Credit: NASA
Această imagine parțială a galaxiei din care facem parte, Calea Lactee, a fost surprinsă pe 23 august a.c. de pe Stația Spațială Internațională, situată la acel moment la 420 de kilometri deasupra sudului Iranului. Camera foto a fost configurată pentru lumină slabă și expunere îndelungată.
„Aura” verzuie care înconjoară Terra reprezintă un strat fragil și subțire de aer denumit „atmosferă”, care are o importanță esențială pentru viața pe Terra.
Extragem din Pământ peste 100 de miliarde de tone de materii prime în fiecare an, pentru ca apoi să aruncăm cea mai mare parte. „Economia circulară” propune o abordare diferită: în locul modelului liniar „extrage-produ-aruncă”, am putea refolosi, repara și recicla materialele. Însă, în pofida entuziasmului tot mai mare pentru un stil de viață circular, de fapt ne mișcăm înapoi, folosind mai multe resurse virgine ca oricând.
Schema experimentală: două atomi izolați, aflați într-o cameră de vid, sunt iluminați de un fascicul laser și acționează ca două fante. Interferența luminii împrăștiate este înregistrată cu o cameră de mare sensibilitate, reprezentată ca un ecran.
Lumina incoerentă apare ca fundal și implică faptul că fotonul a acționat ca o particulă, trecând doar printr-o fantă.
Credit: Wolfgang Ketterle, Vitaly Fedoseev, Hanzhen Lin, Yu-Kun Lu, Yoo Kyung Lee și Jiahao Lyu
Oamenii de știință de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au efectuat cea mai clară demonstrație de până acum a celebrului experiment cu două fante. Folosind doi atomi izolați pe post de fante, ei au dedus calea fotonului prin măsurarea unor schimbări subtile ale proprietăților atomilor după împrăștierea fotonului.
Am scris acum câteva zile un articol despre cum o revistă de știință și tehnologie americană, „Popular Mechanics”, a publicat un articol despre paranormal, încercând să convingă publicul despre faptul că un program american secret, între timp închis și declasificat, ar fi arătat că se poate afecta câmpul magnetic cu forța minții și vederea de la distanță e reală.
Ieri, 16 septembrie, într-o altă publicație online dedicată științei și filozofiei, în mare, „iai news”, care publică de regulă articole excelente scrise de diverși gânditori de valoare din diverse colțuri ale lumii, a apărut un articol intitulat „Materialism is holding science back”, scris de Àlex Gómez-Marín, fost fizician, acum neurocercetător, profesor la Instituto de Neurociencias of Alicante, Spania, și director al Centrului Pari, Italia.
Fiziciana Sabine Hossenfelder face un rezumat al stării dezvoltării inteligenței artificiale și crede că suntem în fața unui blocaj al inteligenței artificiale, care nu va putea progresa după cum se așteaptă mulți și nu furnizează astăzi ce mulți cred că ar furniza.
„Sunt optimistă în privința inteligenței artificiale pe termen lung. Pe termen scurt, nu prea. Îmi este teamă că multe companii au investit masiv în forme imature de inteligență artificială, în special în modelele mari de limbaj, care nu vor aduce o rentabilitate decentă investiției.
Sacrul există întâi, de regulă, acasă. Dacă există. E la fel de real ca geamurile casei, oricât de transparente. Abia apoi la biserică, catedrală, sinagogă, moschee, templu, gurdwārā sau sanctuar, într-o formă aparent mai tare, cu mai multe lumini și culori.
Sacrul a fost privit și este încă de mulți ca o formă de auto-înșelare, de acceptare a unui văl ce ascunde realitatea. De aceea ateismul a putut părea o formă de progres.
Cunoscutul gânditor Nassim Nicholas Taleb a ținut recent o prelegere în cadrul întâlnirii anuale a Institutului Ron Paul. Mai jos, principalele idei exprimate. Videoclipul cu prelegerea poate fi văzut integral pe platforma X (fostă Twitter) aici.
„Am șapte puncte. De ce șapte? Pentru că am citit prea multă istorie babiloniană în ultima vreme. (N. tr. Taleb face aici referire la faptul că în Babilon și în Orientul Apropiat antic, numărul 7 avea o puternică semnificație mistică și simbolică).
Primul punct este despre concentrare, o caracteristică distinctivă a lumii moderne, adesea legată de ceea ce am numit „problema lebedei negre”. Vedem acum efecte de tipul „câștigătorul ia totul” peste tot, care are drept cauză conectivitatea.
În 2024, 6,4% din populația UE s-a confruntat cu lipsuri materiale și de natură socială severe (vezi mai jos la ce se referă), ceea ce indică o scădere ușoară față de 2023 (6,8%). În România a fost consemnată cea mai rea situație, cu 17,2% din populație fiind în această situație.
Oamenii trăiesc mai mult, dar nu și mai sănătos: creșterea longevității aduce cu sine și mai multe cazuri de cancer, diabet și boli cardiovasculare.
Deși oamenii trăiesc mai mult ca oricând, acest lucru nu înseamnă neapărat ani suplimentari petrecuți în stare de sănătate optimă. Fenomenul, denumit „healthspan-lifespan gap” (diferența dintre durata vieții și durata vieții sănătoase), arată că de fapt, mulți dintre anii câștigați sunt marcați de boli cronice, dizabilități sau limitări funcționale.
Republica Democrată Congo (RDC) a declarat un nou focar de Ebola în provincia Kasai. Acesta este cauzat de cea mai severă tulpină: virusul Ebola Zair.
Focarul a început cu o femeie însărcinată de 34 de ani, internată în spital pe 20 august, care a murit cinci zile mai târziu. Două persoane din personalul medical care a tratat-o s-au infectat și au murit, de asemenea.
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |