Graba strică treaba, însă nu şi dacă eşti nevrotic
Cu cât oamenii sunt mai rapizi, cu atât fac mai multe greşeli. De asemenea, cunoscută drept concesia viteză-precizie, această regulă este considerată de mulţi fundamentală comportamentului uman. Nici chiar aşa, potrivit psihologului sportiv James Bell şi colegilor lui. Ei sunt autorii unui nou studiu care indică faptul că persoanele care au un scor mare la nevrozism ca trăsătură de personalitate iau decizii mai precise, cu cât răspund mai repede.
Cum evoluează virusul gripei pentru a ne păcăli sistemul imunitar?
Oamenii de ştiinţă au identificat o posibilă modalitate de îmbunătăţire a vaccinurilor antigripale, după ce au descoperit faptul că virusul gripei sezoniere păcăleşte de obicei sistemul imunitar întărit cu vaccinuri cu o singură substituţie de aminoacid. În plus, ei au descoperit că aceste simple modificări de aminoacizi au loc numai în şapte locuri de pe suprafaţa sa - nu în 130 de locuri, cum se credea. Cercetarea a fost publicată pe 21 noiembrie în revista Science.
Consumul optim de apă – câtă apă ar trebui să bem pe zi
Corpul este aproximativ 60% apă. Noi pierdem constant apă din organism, în principal prin urină şi transpiraţie. Corpul uman nu are un mecanism eficient de stocare a apei şi, de aceea, trebuie să se hidrateze tot timpul. Există multe opinii diferite cu privire la cât de mult şi cât de des ar trebui să bem apă. Autorităţile din domeniul sănătăţii afirmă de obicei că avem nevoie de 8 pahare pe zi, aproximativ 2 litri. Se numeşte "regula 8 x 8" şi este uşor de reţinut.
Zona creierului responsabiliă cu luarea deciziilor - identificată
Care este mecanismul care se pune în mişcare atunci când trebuie să luăm o decizie, atunci când facem o alegere sau un pas important în viaţă noastră? A fost identificată, în urma unui studiu în laborator, zona creierului responsabilă pentru luarea deciziilor. Această descoperire ar putea avea aplicaţii importante, inclusiv în tratamentul depresiei.
6 motive pentru care glutenul este dăunător sănătăţii
Gradul de conştientizare a efectelor negative ale glutenului asupra sănătăţii a crescut în ultimii ani. Un sondaj din anul 2013 arată că o treime dintre americani încearcă în mod activ să elimine glutenul din dietă. Însă o dietă fără gluten nu este un capriciu - există mai multe studii care evidenţiază faptul că glutenul poate produce efecte nocive. În acest articol găsiţi 6 motive pentru care glutenul trebuie evitat.
Fructele: bune pentru sănătate ori nocive?
„Mănâncă mai multe fructe şi legume”. Dacă aş primi un leu de fiecare dată când am auzit această recomandare, astăzi aş fi un om bogat. Toată lumea ştie că fructele sunt sănătoase – sunt implicit „alimente sănătoase”. Sunt naturale, „integrale”, iar oamenii le consumă de foarte mult timp.
11 dintre cele mai sănătoase alimente
Unele alimente au cantităţi mari de elemente nutritive în raport cu conţinutul lor caloric. Pot conţine şi nişte compuşi biologici activi unici care aduc beneficii sănătăţii. Aceste 11 elemente sunt printre cele mai sănătoase de pe Pământ. Care sunt acestea? Este vorba despre: gălbenuşul de ou, usturoiul, ficatul, napul, uleiul de cocos, cartofii dulci, afinele, algele, somonul, uleiul de ficat de cod şi carnea vacilor hrănite cu iarbă.
Uleiul de cosos - beneficii privind sănătatea
Uleiul de cocos este unul dintre puţinele alimente care pot fi clasificate ca „super-alimente”. Combinaţia sa unică de acizi graşi poate avea profunde efecte pozitive asupra sănătăţii. Aici este inclusă pierderea de grăsime, o funcţie cerebrală mai bună şi diverse alte beneficii uimitoare. În acest articol găsiţi 10 beneficii pe care uleiul de cocos le aduce sănătăţii şi care au fost confirmate experimental în studiile efectuate pe oameni.
Cum optimizăm aportul de Omega-6 şi Omega-3
Cei mai mulţi oameni consumă prea mulţi acizi graşi Omega-6. În acelaşi timp, consumul de alimente de origine animală bogate în Omega-3 se află la cel mai mic nivel la care a fost vreodată. Un raport distorsionat al acestor acizi graşi polinesaturaţi poate fi unul dintre cele mai dăunătoare aspecte ale dietei occidentale. De ce ne interesează acizii graşi Omega-6 şi Omega-3? Acizii graşi Omega-6 şi Omega-3 se numesc polinesaturaţi, deoarece au mai multe legături duble.
Uleiurile sănătoase pentru gătit
Aveţi mai multe opţiuni când vine vorba de alegerea grăsimilor şi uleiurilor pentru gătit. Însă nu mă refer doar la alegerea uleiurilor sănătoase, ci şi dacă acestea rămân sănătoase după ce am gătit cu ele. Atunci când gătiţi la temperaturi ridicate, vreţi să folosiţi uleiuri care sunt stabile şi nu se oxidează sau devin râncede cu uşurinţă. Când uleiurile sunt supuse oxidării, ele reacţionează cu oxigenul pentru a forma radicali liberi şi compuşi nocivi pe care cu siguranţă nu vreţi să îi consumaţi.
Africa: între foamete, biotehnologie şi activişti
Niciodată nu am simţit ce înseamnă să mori de foame. Evident, au fost câteva momente în viaţă în care abia am aşteptat să înfulec o bucată de pizza sau o porţie de tocană şi recunosc că mă bucur atunci când se încheie tradiţionala perioadă de post Yom Kippur. Să recunoaştem: nu este prea greu să posteşti timp de 24 de ore dacă ţi-ai umplut stomacul cu supă cu perişoare şi friptură de pui.
Oceanul Pacific şi încălzirea globală
O recentă încetinire a încălzirii globale i-a făcut pe unii sceptici să-şi reafirme convingerile cum că emisiile industriale de carbon nu au provocat creşterea temperaturilor de la suprafaţa Pământului în ultimul secol. Cu toate acestea, un nou studiu din revista Science susţine afirmaţia că oceanele au preluat din excesul de căldură, cel puţin pentru moment.
Privind întunericul: un nou experiment ar putea, în cele din urmă, pune în evidenţă misterioasa materie întunecată
Materia întunecată, despre care fizicienii cred că are o pondere la nivelul Universului mai mare de cinci ori faţă de materia obişnuită, este prin definiţie invizibilă. Dar anumite caracteristici asociate cu materia întunecată ar putea fi detectabile, în conformitate cu mai multe teorii concurente care încearcă să descrie această materie misterioasă.
Lumea animală. Descoperiri recente
Maimuţele şi balenele au cultură. Oamenii nu sunt singurele animale care posedă cultură sau capacitatea de a o transmite în rândul colectivului şi de a adopta comportamente în rândul unui grup. Într-adevăr, a fost identificat la alte câteva specii un anumit grad de transmitere a culturii şi o anumită capacitate de învăţare. Dar cu toate acestea, două studii publicate în cursul lunii aprilie în ʺScienceʺ pun la dispoziţie cea mai puternică dovadă, arătând că maimuţele vervet şi balenele cu cocoaşă învaţă noi comportamente unele de la celelalte în acelaşi mod în care oamenii deprind cele mai recente tendinţe.
Cum funcţionează terapia lui Rogers
Conceptul de terapie centrată pe client este simplu. Consilierul se străduieşte să înţeleagă clientul şi modul în care acesta vede lumea. Consilierul oferă o atmosferă primitoare şi caldă în care clientul să poată realiza o anumită auto-explorare. Mai ales în primele zile ale terapiei rogersiene, mulţi terapeuţi centraţi pe client încearcă să reformuleze ceea ce spune clientul, pentru a se asigura că au o înţelegere clară. Nu se dă niciun sfat direct totuşi, urmărindu-se doar înţelegerea.
De ce-ţi transpiră palmele atunci când eşti agitat, speriat sau emoţionat
Ai fost vreodată pe marginea unei stânci sau te-ai uitat pe fereastră din vârful unui zgârie-nori şi mâinile au început să-ţi transpire? Sau poate se întâmplă atunci când eşti pe cale să vorbeşti în faţa unui public? Persoana care te-a prezentat ţi-ar putea da mâna şi ar spera că n-ai venit direct de la baie, pentru că palmele tale sunt mai ude ca un burete în apă. Deci ce se întâmplă aici?
Misterul "formei" electronului şi noile teorii ale fizicii moderne
Cât de sferic este un electron? Există o serie de experimente care caracterizează "forma" electronului prin studiul aşa-numitului moment electric dipolar al acestuia. Ultimele rezultate experimentale arată cum electronul este sferic cu o precizie extrem de mare.
Oare cum se simte la atingere un creier uman? (Video)
Avertisment onest: înregistrarea de mai jos înfăţişează imagini HD ale unui creier uman proaspăt disecat. În mod deloc surprinzător, sunt parcă puţin prea edificatoare, dar şi complet fascinante, asta fără a mai menţiona faptul că prezintă un creier foarte diferit de cel pe care probabil vi-l imaginaţi.
Alcoolul omoară celulele nervoase (1)
Fie că o face direct prin efectele generate la nivelul celulelor nervoase, fie indirect prin efectele pe care le are asupra altor celule care intră în componenţa unor ţesuturi, organe, aparate ori sisteme ce influenţează sistemul nervos, alcoolul este răspunzător de distrugerea celulelor creierului. În cele ce urmează voi încerca să vă conving de efectele nocive ale unui consum neadecvat de alcool asupra organismului, cu precădere asupra sistemului nervos.
Istoria bizară a obsesiei noastre pentru inorogi
Tema favorită a inorogului, a cărui imagine strălucitoare circulă pe Internet şi pe reţelele de socializare are o lungă şi stranie istorie ştiinţifică – naturaliştii şi oamenii de ştiinţă au fost obsedaţi de inorog timp de mai mult de 2.000 de ani. Ce a transformat oare o curiozitate ştiinţifică a anului 398 î.Hr. în simbolul creştin îndrăgit de fecioare?
Anticiparea durerii, mai înfricoşătoare decât durerea însăşi
"Singurul lucru de care trebuie să ne fie teamă este însăşi frica", a spus Franklin D. Roosevelt. S-ar putea să se fi referit la ceea ce şi cercetările au demonstrat şi anume că oamenii sunt dispuşi să îndure un pic mai multă durere, dacă astfel îşi petrec mai puţin timp în aşteptarea acesteia. Teoriile clasice ale luării deciziilor presupun că oamenii se grăbesc spre o recompensă de moment şi amână pedepsele, pentru că suntem obişnuiţi să dăm mai puţină greutate evenimentelor ce vor surveni într-un timp mai îndepărtat.
