Model atomic modernLa a cincea Conferință Solvay despre electroni şi fotoni (1927), mecanica cuantică a fost consacrată ca teorie a materiei la scară atomică. Forma cea mai generală a mecanicii cuantice va fi dată de fizicianul englez Paul Adrien Maurice Dirac (1902-1984).

Modele atomice. Mecanica cuanticaÎn acest al cincilea episod al seriei dedicate fizicii vorbim despre variantele de modele atomice propuse la început de secol XIX şi trecem în revistă cele mai importante realizări din domeniul mecanicii cuantice, de la Niels Bohr până la Werner Heisenberg.

Nimeni nu intelege mecanica cuanticaAtunci când ne confruntăm cu un asalt de nestăvilit al bizareriilor cuantice este tentant să etalăm citatul binecunoscut al fizicianului Richard Feynman, laureat al Premiului Nobel: "Nimeni nu înţelege mecanica cuantică."

Supersolide si superfluideUitaţi de muşcăturile de păianjeni "radioactivi", expunerea la raze gama sau orice alt accident dătător de puteri supranaturale de găsit prin benzile desenate. În lumea reală, accesul la "superputeri" ne este facilitat de teoria cuantică.

Efectul Aharonov-BohmCând ne referim la influenţa unui câmp electromagnetic asupra unor particule fundamentale, trebuie să luăm în calcul şi spaţiul unde nu se regăseşte un câmp electromagnetic, nu doar zona unde este acesta localizat. Citiţi despre efectul Aharonov-Bohm.

Corelativitatea cuanticăRealitatea, liberul arbitru sau viteza luminii? La una dintre acestea trebuie să renunţăm, căci mecanica cuantică ne învaţă că nu le putem avea pe toate. În continuare vorbim despre cel mai straniu fenomen observat în universul cuantic: inseparabilitatea cuantică.

Experiment Elitzur Vaidman Cum ne-am putea apăra de o bombă care poate fi declanşată de un singur foton? Există câteva trucuri cuantice care ne pot fi de ajutor, garantându-ne siguranţa în 25% din cazurile în care am îndrepta particule de lumină către un asemenea dispozitiv.

Efectul Casimir"Din nimic, nimic va ieşi" o avertizează Regele Lear pe Cordelia în opera omonimă scrisă de Shakespeare. În lumea cuantică lucrurile se petrec într-un mod diferit: în acest microunivers aparte ceva ia naştere din nimic şi poate pune lucrurile în mişcare.

Ibric cuanticUn ibric supravegheat nu fierbe niciodată. Înarmaţi cu bun simţ şi cunoştinţe legate de fizica clasică, am putea contesta această afirmaţie. Doar că fizica cuantică ne-ar putea reduce la tăcere, contrazicându-ne cu argumente. Detalii, în continuare.

Particula si undaDe la pisici moarte şi vii în acelaşi timp până la particule care apar de nicăieri, de la fotoni care urmează două traiectorii simultan până la acţiuni ciudate la distanţă, fizica cuantică ne dărâmă intuiţiile legate de felul în care funcţionează lumea.

David BohmÎn ultima parte a articolului, Michael Brooks face referire la o a treia interpretare a teoriei cuantice, interpretarea Broglie-Bohm, care apelează la un set de aşa-numite variabile ascunse pentru a elucida misterele universului subatomic.

universuri paraleleÎn partea a treia a articolului lui Michael Brooks, autorul face o analiză a interpretării mecanicii cuantice cunoscută drept interpretarea istoriilor alternative (deseori denumită a universurilor paralele). Citiţi în continuare despre plusurile şi minusurile sale.

Bohr si Heisenberg. Interpretarea CopenhagaCea mai populară dintre interpretările mecanicii cuantice pe care le-am pomenit în prima parte a articolului este interpretarea Copenhaga, care îşi are originile în efortul unit al lui Niels Bohr şi Werner Heisenberg de a lega teoria şi experimentele de viaţa de zi cu zi.

Interpretarile mecanicii cuanticeStrania lume a teoriei cuantice a inspirat o multitudine de interpretări care conţin idei pe de o parte fascinante, iar pe de alta de-a dreptul excentrice. Consultantul New Scientist Michael Brooks face o trecere în revistă a celor mai importante dintre acestea.

Evolutia fiziciiÎn încheierea articolului său privind evoluţia fizicii moderne, Paul Dirac îşi îndreaptă atenţia asupra posibilelor modalităţi de dezvoltate viitoare a domeniului. Să fie fizicienii teoreticieni, matematicienii ori experimentatorii cei care vor duce trena?

Linii de campPaul Dirac continuă prezentarea viziunii proprii privind căile de urmat în fizica teoretică a deceniului al şaptelea al secolului trecut cu prezentarea unei posibile abordări cu ajutorul căreia să se explice caracterul discret al sarcinilor electrice în natură.

Reprezentare artistica a eteruluiÎn continuarea articolului său despre evoluţia ideilor în fizica modernă, Paul Dirac prezintă una dintre căile pe care le considera ca posibil de urmat în fizica teoretică a anului 1963. Este vorba despre o încercare de reconciliere a eterului luminifer cu relativitatea restrânsă.

mecanica cuanticaÎn partea a patra a articolului în care Paul Dirac face o analiză a evoluţiei ideilor în fizica modernă puteţi citi o încercare de popularizare a metodei renormalizării din electrodinamica cuantică şi părerea lui Dirac cu privire la viitorul acestei teorii.

Dificultatile mecanicii cuanticeÎn a treia parte a analizei pe care Paul Dirac o face pe marginea fizicii moderne puteţi afla părerea marelui fizician cu privire la dificultăţile filozofice pe care le ridică mecanica cuantică, dar şi despre rezolvările pe care teoriile viitorului le-ar putea oferi în acest sens.

Paul DiracPartea a doua a articolului lui Paul Dirac dedicat evoluţiei concepţiei despre univers a fizicienilor trece în revistă momentele importante care au marcat apariţia şi dezvoltarea mecanicii cuantice. Citiţi despre contribuţiile lui Bohr, Heisenberg şi Schrödinger.


 


Ne poți ajuta cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro