Planeta Ross 128 b (imagine artist)
În jurul stelei pitice roşii Ross 128 orbitează o planetă cu dimensiuni asemănătoare Pământului, care ar putea găzdui viaţa. În vara acestui an un semnal curios provenind din regiunea acestei planete a fost înregistrat de către un radiotelescop terestru; încă nu este clară originea semnalului.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Un grup de cercetători americani de la Princeton University a analizat zeci de mii de site-uri web, reuşind să le identifice pe cele mai periculoase, şi anume cele care colectează informaţii care ne privesc – de la cele personale, la cele legate de cartea de credit sau starea sănătăţii noastre.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Doi cercetători americani au efectuat un studiu statistic asupra cutremurelor de mare intensitate din trecut, ajungând la concluzia că în anul 2018 numărul cutremurelor de mare intensitate ar putea să crească, în corelaţie cu încetinirea rotaţiei Pământului.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Vom avea vreodată puterea de procesare pe ne-o dorim? Dacă Legea lui Moore va continua să fie validă în perioada următoare, până în 2030 vom avea circuite în microcipuri la scară atomică. Iar pasul următor va fi să creăm computere cuantice, care au potenţialul de a efectua calcule mult mai rapid decât calculatoarele pe care le putem denumi deja "clasice".
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
O misterioasă stea care nu vrea să ”moară” a fost descoperită de către astronomii de la Palomar Transient Factory în constelaţia Ursa Mare, la circa 500 milioane ani-lumină faţă de noi. Această stea continuă să strălucească, în ciuda faptului că, dacă ne bazăm pe teoriile actuale, ar fi trebuit să se fi transformat într-o stea de neutroni sau, mai probabil, într-o gaură neagră de ceva vreme. Descoperirea a fost publicată în revista Nature.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Recent la laboratorul subteran italian de la Gran Sasso a fost inaugurat experimentul CUORE. CUORE vânează procese nucleare care ar putea ajuta la descifrarea misterului neutrinilor şi cel al dispariţiei antimateriei din Univers.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Acum mai bine de 3 miliarde de ani Luna ar fi avut o atmosferă mai densă decât cea actuală de pe planeta Marte, generată de activitatea vulcanică intensă din acea perioadă. Studiul acestui subiect ar putea oferi indicii importante despre formarea şi evoluţia sistemului nostru Solar.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Două stele neutronice în coliziune (reprezentare artist)
Pentru prima dată în istoria astronomiei au fost detectate de către antenele LIGO şi VIRGO unde gravitaţionale rezultate din ciocnirea a două stele de neutroni. Acest fenomen explică şi generarea/apariţia elementelor atomice grele, precum aurul şi platina.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Sistemele microscopice pot fi pregătite în configuraţii cuantice, fără un corespondent clasic. Până în prezent nu există nicio dovadă privind comportamentul ne-clasic al lumii macroscopice. De curând am primit finanţare pentru derularea unui proiect pentru determinarea limitelor mecanicii cuantice din perspectiva scării până la care se poate identifica un comportament cuantic.
Vă ataşez mai jos un comunicat de presă în limba engleză cu detalii privind proiectul de cercetare. Pe această pagină puteţi găsi detalii despre proiectul menţionat.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Acum câteva zile din Rusia a fost lansat satelitul Sentinel 5P al Agenţiei Spaţiale Europene, ESA, care va analiza atmosfera terestră, în căutarea gazelor poluante şi pentru a semnala erupţii vulcanice şi incendii.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Elon Musk, vizionarul antreprenor de succes în industria spaţială, are planuri mari: racheta pe care o testează pentru călătorii spre Lună şi Marte ar putea revoluţiona inclusiv zborurile terestre. În doar 29 de minute un zbor cu nouă tehnologie propusă de Musk ne-ar putea duce de la Londra la New York.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
După 12 ani de studii, rezultatele proiectului de cercetare derulat la Observatorul Pierre Auger, situat în Argentina, arată că razele cosmice cu energii extrem de mari provin din exteriorul galaxiei noastre şi iau naştere în procese ce deocamdată nu sunt cunoscute.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Cine ascultă muzică veselă este mai creativ. Acesta este rezultatul unui studiu efectuat de către doi cercetători care au supus un grup de persoane la mai multe teste pe diverse teme muzicale. Asupra logicii însă muzica nu are aceeaşi influenţă pozitivă.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Imagine din filmul "The martian"
Cu ce se vor hrăni astronauţii în viitor în călătorii ce ar putea să dureze ani de zile? Un grup de cercetători de la Clemson University propune folosirea unor drojdii speciale, capabile să extragă substanţe nutritive, dar şi alte materiale din urină şi din dioxid de carbon.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
În fiecare an, 10 premii Ig Nobel sunt acordate cercetătorilor sau personalităţilor care au obţinut rezultate trăznite în diverse domenii – de la fizică la economie, anatomie, biologie sau chiar pace. De multe ori aceste descoperiri par şi chiar sunt inutile, incredibile sau bizare şi stârnesc râsul. Ceremonia de acordare a premiilor Ig Nobel se desfăşoară la universitatea americană Harvard.
Pe cât pare de incredibil, premiile Ig Nobel sunt înmânate învingătorilor de către laureaţi ai premiilor... Nobel. În acest an cei care au înmânat aceste premii au fost Eric Mâşkin (premiul Nobel pentru economie, 2007), Oliver Hart (premiul Nobel pentru economie, 2016) şi Roy Glauber (premiul Nobel pentru fizică, 2005). A fost chiar şi un caz în care aceeaşi persoană a primit premiul Ig Nobel (în anul 2000) şi ulterior Nobel (în 2010) pentru fizică, evident, pentru descoperiri diverse. Vă prezentăm în continuare câteva dintre „descoperirile” premiate pentru anul 2017.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
O descoperire uimitoare a fost făcută recent în Creta: urme umane care ar fi fost lăsate acum circa 5,7 milioane de ani. Însă în acea perioadă se presupune că nu existau în Europa strămoşi îndepărtaţi care ar fi putut lăsa aceste urme. Dacă va fi confirmată descoperirea va avea un impact enorm asupra istoriei şi evoluţiei speciei noastre.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu