Se pare că există o corelaţie cuantică, aşa-numita inseparabilitate cuantică (eng. quantum entanglement), între quarcurile şi gluonii dintr-un proton. Acest rezultat, obţinut în mod indirect în cadrul proiectului de cercetare The Compact Muon Solenoid (CMS) de la Marele Accelerator de Hadroni (Large Hadron Collider, LHC), dacă va fi confirmat, este extrem de important, întrucât ar putea contribui la dezlegarea misterului forţei nucleare tari care acţionează între quarcuri, care nu pot fi izolaţi (fenomen cunoscut, dar neexplicat pe deplin matematic).
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Cătălina Curceanu, vorbind în cadrul conferinţei din aprilie 2019
Animaţie care arată funcţionarea unui accelerator liniar de particule, folosit atât în fizică, cât şi în tratamentul cancerului
Cătălina Oana Curceanu, prim-cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare la Laboratorul Naţional din Frascati, Institutul Naţional de Fizică Nucleară, Roma, Italia, fizician cu o vastă experiență practică în ce priveşte acceleratoarele de particule, a susținut pe 18 aprilie 2019 în Bucureşti o conferință intitulată „Acceleratoarele de particule: de la misterele materiei întunecate la hadronterapie”. Cătălina Curceanu este şi un pasionat scriitor de articole de popularizare a ştiinţei, articolele dumneaei putând fi citite pe blogul de pe Scientia. Vă invităm să urmăriţi înregistrarea video a conferinţei.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Minereu de aur
De unde provine aurul din univers? Fenomene cosmice precum coliziuni de stele de neutroni sau colapsarea unor stele masive în găuri negre ar putea explica prezenţa acestui metal preţios, dar şi a altor elemente chimice răspândite în univers.
Mai toţi admirăm minunatele bijuterii din aur sau platină, metale preţioase care strălucesc pe degetele noastre sau în cerceii pe care multe femei îi poartă. Un alt element chimic „greu”, o bijuterie a centralelor nucleare, este uraniul, fisiunea căruia este la baza energiei electrice produse de reactoarele nucleare.
De unde însă provin aceste elemente chimice? Nu au luat naştere după Big Bang; s-au format ulterior în procese care au la bază stelele cu masă mai mare ca cea a Soarelui.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
În august anul trecut a fost lansat în spaţiu, cu ajutorul rachetei Vega, Aeolus, satelitul care studiază vântul cu o nouă tehnologie. Aeolus va realiza o hartă a vânturilor în lumea întreagă, cu obiectivul de a contribui la studiul schimbărilor climatice pentru a se efectua o previziune meteo mult mai precisă decât în prezent.
Racheta Vega trebuia fie lansată pe 21 august 2018, însă, destul de ironic, lansarea a fost întârziată de un vânt destul de puternic. Lansarea a avut loc în final pe 22 august, de la baza agenţiei spaţiale europene din Kourou (din Guyana Franceză). Vega a dus în spaţiu satelitul Aeolus, care a fost amplasat cu succes în orbită la o altitudine de circa 320 de kilometri.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
XENON1T
Un proces cu o viaţă medie de circa o mie de miliarde de ori mai mare decât viaţa universului a fost identificat de către detectorul XENON1T, la laboratorul subteran de la Gran Sasso, în Italia.
Sub muntele Gran Sasso din Italia, la circa jumătatea tunelului care uneşte oraşele L’Aquila şi Teramo, îşi are intrarea laboratorul subteran italian al INFN-ului (Istituto Nazionale di Fisica Nucleare). Sub munte, în linişte cosmică, adică în absenţa razelor cosmice care sunt absorbite în mare parte de către munte, sunt amplasate mai multe instalaţii care scrutează universul în căutarea materiei întunecate.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Bărbaţii şi femeile simt durerea în mod diferit şi în acest proces de vină este... memoria. Bărbaţii au o memorie a durerii care îi face să resimtă durerea care se repetă în mod mult mai acut decât femeile. Acest rezultat ar putea duce la găsirea unei modalităţi pentru vindecarea durerilor cronice.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Prima imagine a unei găuri negre. Imaginea nu este o fotografie, ci a fost creată cu ajutorul a multiple telescoape în cadrul proiectului EHT
Pentru prima dată în istoria astronomiei a fost construită imaginea unei găuri negre situate la 55 de milioane de ani-lumină de noi, în inima galaxiei Messier 87. Acest rezultat de excepţie a fost obţinut prin folosirea datelor obţinute de opt radio-telescoape din întreaga lume, cu un algoritm pentru analiza datelor extrem de sofisticat.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Privire comparativă: Pământul şi Marte
Acum circa un miliard de ani planeta Marte nu era nicidecum roşie ci... albastră. Datele obţinute cu Marsis, radarul de la bordul sondei spaţiale Mars Express, arată că în trecut planeta era acoperită cu apă. Rămâne un mister unde a dispărut apa şi de ce în prezent planeta este uscată.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Telescopul Subaru, Japonia.
Cu ajutorul unui instrument extrem de performant instalat la telescopul Subaru au fost descoperite 83 de găuri negre supermasive, care alimentează quasari formaţi pe când universul nostru avea doar 800 de milioane de ani. Mecanismul care a dat naştere acestor găuri negre nu este încă descifrat, iar această descoperire i-ar putea îndruma pe cercetători spre noi teorii care să descrie evoluţia Universului şi compoziţia acestuia la puţin timp după Big Bang.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Un articol publicat de către un grup de cercetători australieni arată că cine ia micul dejun are o greutate mai mare decât cine sare peste acesta. Studiul a stârnit o serie de reacţii şi răspunsuri, care contestă acest rezultat.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Radioactive Isotope Beam Factory, Wako, Japonia
În Japonia a fost studiată forma izotopului magneziu-40, care are în nucleu un număr de neutroni mult mai mare decât cel al protonilor. Forma acestui nucleu, ce se situează aproape de aşa-numita „drip-line” este ciudată; cercetătorii încearcă să descopere cum funcţionează interacţiunea nucleară prin studiul acestor tipuri de nuclee exotice.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Chiar şi atunci când dormim reuşim să recunoaştem sunetele cele mai relevante pentru noi, iar dacă cineva ne cheamă pe nume ne trezim, însă nu din orice fel de somn. Chiar şi atunci când dormim creierul este în funcţiune; ba s-ar putea spune că de multe ori este chiar mai activ decât atunci când suntem treji, ceea ce se întâmplă în aşa-numita fază REM (Rapid Eye Movement), cea în care visăm. Ar părea deci că în timpul somnului nu auzim şi nu simţim nimic din lumea înconjurătoare, suntem într-un fel de univers paralel, fiecare cu cel pe care-l generează propria imaginaţie şi experienţă.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Mulţi părinţi mândri de proprii copii postează imagini ale acestora pe reţelele de socializare. Un studiu realizat în Rusia, în cadrul căruia au fost analizate circa 62 de milioane de postări cu copii, a ajuns la concluzia că sunt publicate mai multe imagini de băieţi, decât de fete, cele cu băieţi colectând mai multe like-uri.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Universul este în expansiune cu o viteză definită de aşa-numita constantă a lui Hubble. Valoarea acesteia însă diferă în funcţie de metoda utilizată pentru a o măsura. Diferenţa între diversele valori ar putea avea legătură cu o nouă fizică sau poate fi o eroare de măsurătoare. A fost propusă recent o nouă metodă, care utilizează undele gravitaţionale ce provin de la fuziunea găurilor negre, pentru a obţine o nouă măsurătoare a acestei faimoase constante.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Recent au fost descoperite două planete surori, care aparţin sistemului planetar Kepler-107, şi care au o compoziţie internă foarte diferită, în ciuda faptului că au dimensiuni asemănătoare. Astronomii cred că o posibilă explicaţie pentru această diferenţă ar putea fi rezultatul că aceste corpuri cereşti au rezultat în urma unei coliziuni cosmice.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Schemă a experimentului
Un grup de cercetători din care face parte şi autoarea acestui articol a descoperit o nouă formă de materie „stranie” în cadrul unui experiment efectuat la acceleratorul J-PARC în Japonia. Această descoperire ne va ajuta să înţelegem mai bine originea masei imediat după Big Bang şi din centrul stelelor neutronice.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu