Evoluţia vieţii în două salturi uriaşe
Încă de când au apărut primele forme de viaţă de pe planetă, cele mai mari dintre acestea au avut tendinţa de a deveni încă şi mai mari. Pe parcursul a 3,6 miliarde de ani de evoluţie, dimensiunea maximă a vieţuitoarelor a crescut cu 16 ordine de mărime, aproximativ de 10 cvadrilioane de ori, de la celule unice la masivii arbori sequoia de astăzi. Aşadar, indiferent de ceea ce spune lumea, mărimea contează!
Cele mai mari animale, de la balena albastră până la sauropode, reprezintă atât un stimulent al imaginaţiei, cât şi o mare atracţie pentru oamenii de ştiinţă. Unul dintre aceştia, Jonathan Payne de la Universitatea Stanford, încearcă alături de echipa sa să descopere cum a evoluat dimensiunea fiinţelor pe parcursul întregii istorii a vieţii pe Pământ.
Virusul papilloma uman şi cancerul de col uterin
Virusurile sunt microorganisme alcătuite dintr-un singur tip de acid nucleic (ADN sau ARN), protejate de un înveliş proteic (capsida). Unele virusuri au învelişul proteic înconjurat de încă un strat (anvelopă), de natură lipoproteică. Nu se pot divide şi sunt replicate doar în celule vii. În acest articol vom vorbi în detaliu despre virusul papilloma uman (papillomavirus) şi bolile pe care le produce, dintre care cea mai cunoscută este cancerul de col uterin.
Structura unui virus: în general, virusurile sunt alcătuite din material genetic (ADN sau ARN, cu roşu în poză), protejat de o capsulă proteică (la exterior), iar unele pot fi învelite într-o membrană lipoproteică (anvelopa, cu albastru în poză).
Papillomavirusurile fac parte din categoria Papovavirusurilor (împreună cu Polyomavirusurile) şi sunt virusuri ADN. Se cunosc mai mult de 100 de virusuri umane papilloma.
Ele sunt răspunzătoare de apariţia negilor (verucilor) de la nivelul pielii (multe persoane au acest tip de negi) sau din regiunea genitală (condiloame) şi pot chiar determina apariţia cancerului cervical (de col uterin).
Negii anogenitali (condiloame): se transmit prin contact sexual direct la 60% din partenerii persoanelor cu această afecţiune. Nu există încă un tratament antiviral, deci, o dată contactat, virusul rămâne în organism. Negii pot însă fi distruşi prin crioterapie cu azot lichid, electrocauterizare, electrodesicare sau pot fi excizaţi.
Cancerul de col uterin (sau cancerul de cervix): papillomavirusul uman se regăseşte la peste 90% din femeile ce au cancer de col uterin. Însă doar o mică parte din femeile infectate cu acest virus vor face cancer; alţi factori care, pe lângă virus, au rol în progresia spre cancer sunt fumatul, contraceptivele orale, prezenţa altor boli cu transmitere sexuală şi dieta.
Infecţia cu HIV şi slăbirea consecutivă a sistemului imunitar sunt asociate cu o prevalenţă crescută a cancerului de col uterin.
În cazul unei infecţii cu Papillomavirus trebuie făcut un test Papanicolau. În mod normal, o femeie care a început viaţa sexuală trebuie să facă acest test anual. El este util în depistarea cancerului sau a stadiilor precanceroase.
Negii de la nivelul pielii: sunt asociaţi cu anumite tipuri de papilloma. Pot apare oriunde la nivelul pielii şi aproape niciodată nu se transformă malign (în cancer).
__________
Bibliografie: Oxford Textbook of Medicine
De ce Luna apare albă ziua şi galbenă noaptea?
Sunt 2 lucruri care ar putea cauza faptul că Luna apare albă ziua şi galbenă noaptea.
Concepţia culorilor nu este foarte bine înţeleasă. Este cunoscut faptul că ochiul şi creierul încearcă sa corecteze culoarea cu care un obiect apare, luând în considerare culoarea luminii care cade pe acel obiect. De aceea iarba pare verde chiar şi când o vezi sub lumina roşie a apusului. Când te uiţi la Lună în timpul zilei, ochiul tău vede fundalul albastru al cerului, creierul tău crede în mod incorect că lumina este albastră şi ghiceşte ce culoare ar trebui să aibă Luna pentru a arăta cum arată sub lumină albastră. Când te uiţi la ea noaptea, creierul întâmpină încă şi mai multe dificultăţi, din moment ce nu există nici o cale de a ghici ce culoare are lumina. Aceasta ar putea explica aparenta diferenţă de culoare.
De ce ziua soarele este galben şi cerul albastru? De ce la apus sau răsărit Soarele este roşu?
În spaţiu, cerul este negru şi Soarele alb
Vedeţi dumneavoastră, dacă nu am fi pe Pământ, ci în spaţiul cosmic, undeva pe orbită în jurul Pământului, cerul ar părea negru (presărat cu puncte luminoase - stelele), iar Soarele ar părea alb. Aceste fapte simple spun totuşi multe despre Univers şi legile sale.
De exemplu, faptul că cerul este negru în spaţiu (şi tot negru pe Pământ în timpul nopţii) este explicat de faptul că Universul este finit în spaţiu şi timp, adică a avut un moment când a început să existe, moment pe care fizicienii îl numesc Big Bang, sau Marea Explozie. Este răspunsul la un paradox celebru, vechi de câteva secole, denumit Paradoxul lui Olbers.
Curiozităţi din domeniul biologiei
Este adevărat: crocodilii chiar plâng după ce înghit prada. Crocodilului îi curg lacrimile abundent din ochi, după ce biata victimă este devorată. Este vorba de mila faţă de biata făptură? Nu, desigur. Care este explicaţia?
Bozonul Higgs şi conceptul de masă
Când se face dimineaţa, vă urcaţi pe cântar şi speraţi ca acesta să indice un număr mai mic decât în ziua precedentă. Speraţi că aţi scăzut în greutate. Greutatea este dată împreună de cantitatea de masă din dumneavoastră şi de forţa de atracţie gravitaţională a Pământului. Dar oare ce dă masă corpului dumneavoastră?
Radiaţiile electromagnetice. Ce sunt? Cât sunt de periculoase?
Cu toţi am auzit de radiaţii X, radiaţii gama, unde radio, microunde, dar ştim exact ce sunt? Toţi avem măcar un telefon fix, mobil sau acces la internet wireless. Aceste dispozitive sunt surse de radiaţii, însă nimeni nu poate spune exact cât de periculoase sunt pentru sănătatea noastră.
Nu mai există nici un dubiu că suntem înconjuraţi de radiaţii peste tot. Studii efectuate în ultimii ani au pus în evidenţă numeroase efecte nedorite ale radiaţiilor. Se ştie că lumina vizibilă emisă în cantităţile obişnuite de la Soare sau, la fel, telefonul fix, nu prezintă nici un risc. Antenele telefoanelor mobile sau ale posturilor de radio prezintă un risc pentru sănătate dacă stăm prea mult în prezenţa lor, dar nu este demonstrat clar dacă radiaţiile emise de acestea sunt sau nu dăunătoare pe termen lung.
Insuficienţa renală pe înţelesul tuturor
Rinichiul împreună cu afecţiunile sale sunt mai puţin cunoscute, poate din cauza complexităţii acestui organ sau poate din cauză că un mai mare ecou îl au complicaţiile bolilor renale, de cele mai multe ori fiind vorba de afecţiuni cardio-vasculare.
Rezonanţa magnetică nucleară (RMN)
Fizica particulelor a jucat un rol cheie în dezvoltarea tehnologiei care permite analize medicale detaliate neinvazive ale organismului uman. Vorbim astăzi despre rezonanţa magnetică nucleară (RMN) şi prezentăm un scurt istoric al dezvoltării acestei tehnologii.
Infarctul miocardic pe înţelesul tuturor
Cu toţi am auzit de infarct şi probabil că majoritatea îl asociază cu inima, ca fiind o afecţiune gravă a acesteia. Prin definiţie însă noţiunea de infarct nu se referă doar la inimă, ci la orice organ. Orice organ are nevoie de sânge, pe care îl primeşte prin intermediul unor artere.
Celulele stem pe înţelesul tuturor
În 1995, actorul Christopher Reeve (Superman), un călăreţ cu experienţă, a fost catapultat de pe calul său la pământ în timp ce participa la o competiţie. A aterizat în cap şi şi-a fracturat coloana vertebrală, măduva fiind zdrobită la ieşirea din craniu.
Universul. Sistemul solar, Mercur, Venus şi Marte
Sistemul Solar
Planeta Pământ este o parte a Sistemului Solar, în centrul acestuia aflându-se Soarele, ce ocupă 99,86% din întreaga masă a acestui sistem, cu planetele Jupiter şi Saturn înglobând 90% din masa materiei rămase.
Planeta pe care trăim este a 3-a de la Soare şi face parte din cele 4 planete solide. Prima, cea mai apropiată de Soare, este Mercur, iar cea de-a doua este Venus, ultima din cele 4 planete solide fiind Marte. Cele 4 planete gazoase ce fac parte din sistemul nostru solar sunt: Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun. Micuţa Pluto, recent scoasă din categoria planetelor şi încadrată în categoria planetelor pitice (plutoizi) este în general cea mai depărtată de Soare (în general, deoarece câteodată orbita sa se apropie de Soare mai mult decât Neptun).
Pământul are un singur satelit natural, Luna, iar singura planetă solidă care mai are sateliţi naturali este Marte, cu Phobos şi Deimos. În schimb, giganţii gazoşi nu au doar un singur satelit sau doi, ci au o întreagă familie, în timp ce Pluto are doar unul.
Alţi membrii ai Sistemului Solar sunt asteroizii stâncoşi ce se încadrează în principal între orbitele lui Marte şi Jupiter. Chiar dacă există un număr mare de asteroizi, aceştia nu formează decât 4% din masa Lunii. Centura lui Kuiper este o zonă formată din asteroizi îngheţaţi şi este situată dincolo de orbita lui Neptun. Trebuie menţionat şi Norul lui Oort, format din miliarde de nuclee de comete ce înconjoară Sistemul Solar.
Ştiaţi că? Diverse curiozităţi din natură
Ştiaţi că putem detecta cinci gusturi de bază? Patru sunt foarte familiare: gustul dulce, acru, amar şi sărat. Al cincilea e mai familiar în Asia şi mai puţin în Vest, se numeşte Umami şi e gustul glutamatului monosodic. Despre multe alte curiozităţi, în continuare.
Pământul, în pericol?
Era începutul anului 1910 când două comete vizibile cu ochiul liber s-au îndreptat ameninţător spre Pământ. Prima, catalogată sub numele C1910A1, a fost cea mai luminoasă cometă vizibilă în secolul XX. Ea a trecut foarte aproape de Pământ (la 0,129 unităţi astronomice), în data de 17 ianuarie 1910, provocând panică în rândul populaţiei. Este iminentă ciocnirea Pământului cu un asteroid? Câte astfel de corpuri cereşti reprezintă un pericol real pentru noi? Iată câteva dintre întrebările la care următorul articol încearcă să răspundă.
Rezonanţa Schumann pe înţelesul tuturor. De ce anul 2012 nu a adus sfârşitul lumii
Această imagine a fost obținută pe 20 iulie 1969 (o zi înainte de primul pas al omului pe Lună) de echipajul Apollo 1, în timp ce orbita Luna.
Circulă pe Internet ideea cum că ziua nu mai are 24 de ore, ci doar 16 ore. Că timpul trece aşadar mai repede acum pe Pământ decât în trecut, iar aceasta, zice-se, se întâmplă pentru că că frecvenţa de rezonanţă Schumann a Pământului a crescut. Mai mult, se zice ca pe 21 decembrie 2012 frecvenţa aceasta va avea valoare infinită, iar prin urmare timpul va înceta să mai curgă! De aceea, vă invităm să explorăm împreună ce este rezonanţa Schumann din punct de vedere ştiinţific şi ce poate spune ea despre cele de mai sus.